Ecourile asasinatului din Consulatul Arabiei Saudite la Istanbul. Va continua revoluția tăcută din Islam, începută de Mohammed bin Salman?

Prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman (foto:
Giuseppe Cacace/AFP/Getty Images )

Nu vom afla niciodată de ce jurnalistul saudit Jamal Khashoggi, editorialist cunoscut la „Washington Post” şi un critic acerb al puterii politice feudale de la Riad, a decis să intre în consulatul ţării sale natale, aflat la Istanbul. Cunoştea lipsa de scrupule din partea reprezentanţilor administraţiei saudite.

Asasinarea şi tranşarea lui au atras vehemente atacuri din partea celor mai multe state ale lumii.

Modificarea structurii Consiliului Suprem (principala instituţie de securitate a Arabiei Saudite), la sfârşitul anului 2018, condus de prinţul moştenitor, este un gest de fidelitate al Regelui Salman faţă de promisiunea succesiunii. De asemenea, monarhul a considerat că numirea unui alt ministru de Externe, în persoana lui Ibrahim al-Assaf, ar ajuta la revigorarea iniţiativelor regionale şi în capitalele europene, extrem de critice.

Fostul ministru de Externe, loialul Adel al-Jubeir, era perceput drept un personaj cheie în organizarea asasinatului lui Khashoggi. Într-un interviu televizat acordat BBC, la 21 noiembrie, al-Jubeir atrăgea atenţia asupra unei „linii roşii”, reprezentate de Regele Salman şi prinţul moştenitor, în ceea ce priveşte acuzaţiile internaţionale privind complicitatea familiei regale la asasinatul de la Istanbul.Cei doi – spunea ministrulsaudit de Externe reprezintă pe fiecare cetăţean saudit şi fiecare saudit îi reprezintă. Nu vom tolera nicio discuţie care să denigreze pe regele nostru sau pe prinţul moştenitor”.

Nici procurorul general al Arabiei Saudite nu a stat degeaba: la mijlocul lunii noiembrie a emis un document oficial prin care anunţa că prinţul moştenitor Mohammed bin-Salman esteabsolvit” de orice suspiciuni sau învibuiri ulterioare referitoare la crima de la Istanbul.

Această ieşire publică a şefului justiţiei saudite este dată de informaţiile tot mai stânjenitoare şi mai evidente, distribuite de media din Turcia şi preluate de presa americană şi europeană, potrivit cărora există o înregistrare audio a unei convorbiri efectuate din localul consulatului saudit din Istanbul, imediat după asasinarea lui Jamal Khashoggi. În acest text, confirmat şi de CIA, Maher Abdulaziz Mutreb, şeful comandoului saudit din consulatul de la Istanbul, a sunat de la telefonul oficial al misiunii diplomatice către un consilier personal al prinţului moştenitor Mohammed bin-Salman transmiţând: spune-i şefului că misiunea s-a încheiat cu bine”.

Cine este şeful?

Detractorii Casei Regale saudite spun că este vorba despre prinţul Mohammed bin-Salman.

Apropiaţii Casei Regale susţin contrariul: prinţul nu era informat iar comandoul a fost organizat de serviciile de informaţii.

Un răspuns, care nu trebuie să fie doar juridic, va decide mersul revoluţiei moderne a Islamului.


Este important pentru întreaga regiune şi pentru întreaga lume ca Arabia Saudită să rămână stabilă?


Prim-ministrul israelian Beniamin Netanyahu i-a analizat preşedintelui SUA, Donald Trump, situaţia din Orientul Mijlociu, în cuvinte puţine dar ferme.

Potrivit postului de televiziune israelian Hadashot TV, preluat şi de cotidianul „Ma’ariv”, SUA nu vor putea reforma puterea politică din Arabia Saudită fără un sprijin intern consistent: eşecul loviturii de stat din 1953, din Iran, organizată de la Casa Albă, are şi acum consecinţe. Prin urmare, a explicat Netanyahu, prinţul moştenitor Mohammed bin-Salman este „o cheie strategică” a „alianţei” împotriva Iranului şinu trebuie abandonat”. Mai mult decât atât, şeful guvernului de la Ierusalim a anunţat căeste probabilsă se stabilească relaţii diplomatice între Israel şi Arabia Saudită până la alegerile parlamentare din 2019.

O adevărată revoluţie.

Deschiderea Israelului faţă de Arabia Saudită vine în contextul relaţiilor mai mult decât binevoitoare şi cu alte state arabe: în octombrie 2018, Netanyahu a vizitat Sultanatul Oman, fără ca între cele două state să existe relaţii diplomatice, iar misiuni ministeriale israeliene au avut contacte cu reprezentanţi din Emiratele Arabe Unite, Bahrein şi Qatar. De asemenea, în luna noiembrie a sosit la Ierusalim preşedintele Republicii Ciad, Idriss Deby. Republica africană majoritar islamică s-a oferit să intermedieze stabilirea de relaţii diplomatice şi cu alte state musulmane de pe continentul negru. La Ierusalim este aşteptat la începutul lunii februarie prim-ministrul Republicii Mali iar la 30 martie prim-ministrul Netanyahu se va întâlni, la Rabat, cu Regele Mohammed al VI-lea al Marocului.

Pe tot parcursul anului 2018 semnalele trimise la Ierusalim de prinţul Mohammed bin-Salman au fost de-a dreptul revoluţionare. Liderul de la Riad a anunţat public, la începutul lunii aprilie 2018, că Israelul are dreptul la existenţă şi la propriul teritoriu şi că, în schimb, ayatollahul şiit iranian Ali Khamenei se aseamănă cu Hitler. De câte ori a întâlnit delegaţii oficiale palestiniene, moştenitorul tronului saudit a oferit varianta construirii, lângă Ierusalim, a unui oraş nou, care să devină capitala viitorului stat. O formulă agreată, informal, atât de Israel, cât şi de SUA, dar dezavuată de Iran.Palestinienii ar trebui să accepte un plan de pace sau să tacă din gurăar fi declarat prinţul Mohammed bin-Salman în mai multe ocazii oficiale, în întâlniri cu lideri arabi.

O apropiere israeliano-saudită era atât de previzibilă înainte de asasinatul de la Istanbul, din 2 octombrie 2018, încât un cotidian conservator precum „Al Khalleeg” (în Arabia Saudită nu există, desigur, libertatea presei) publica un amplu interviu cu un scriitor apreciat de Casa Regală de la Riad, Dahham Al-Anazi. Titlul de primă pagină era de-a dreptul şocant: „Sunt de acord cu o ambasadă a Israelului la Riad”. În textul cultural erau inserate cuvintele literatului saudit: Arabia Saudită şi Israelul sunt condamnaţi la o alianţă pentru că au în faţa lor doi duşmani istorici, nu conjuncturali. Mai precis: Turcia şi Iran, ambele cu trecut şi ambiţii imperiale.

Ideea unei alianţe arabe sunnite în Orientul Mijlociu, cu agrementul SUA şi cu participarea probabilă a Israelului, este formula cea mai uzitată astăzi în mediile diplomatice şi militare regionale. Obiectivul fundamental al acesteia ar fi limitarea influenţelor Republicii Islamice Iran şi eliminarea ambiţiilor militare şi nucleare ale Teheranului.

Recent, la mijlocul lunii octombrie 2018, cotidianul israelian „Ma’ariv” dezvăluia că în capitala Iordaniei, Amman, s-a constituit un centru de colaborare şi prognoză a serviciilor secrete şi de informaţii de securitate din Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Egipt. Aproape că nici nu mai contează dacă există sau nu, în momentul de faţă, relaţii diplomatice oficiale.

Iar relaţia dintre Israel şi Arabia Saudită este cea mai importantă în regiune, mai ales în contextul în care regimul de la Riad a fost sever condamnat şi supus unei izolări internaţionale demonstrative, cum a fost la recenta reuniune G20 de la Buenos Aires, de la sfârşitul anului 2018. În contextul unei rivalităţi regionale între Iranul şiit, Turcia islamului democratic şi Arabia Saudită extrem de conservatoare, Israelul a ales să îl susţină pe prinţul Mohammed bin-Salman. Ambasadorul israelian la Washington, Ron Dermer, amintea în presa americană, la finele anului 2018, că ţara saface faţă cu greu presiunilor venite din Turcia şi Qatar care cer ruinarea relaţiilor cu Arabia Saudită”.

În aceeaşi cheie geopolitică a alianţelor din Orientul Mijlociu, şi evident anti-Iran, a acţionat până acum şi SUA, cel puţin la nivelul deciziei Casei Albe. Ziaristul ucis în clădirea consulatului saudit din Istanbul era o voce cunoscută a presei americane apropiate de Partidul Democrat iar asasinatul a stârnit valuri de emoţie publică şi politică. Senatul SUA a votat o rezoluţie în care actul este condamnat ferm iar preşedintele este invitat să ia o decizie în legătură cu relaţiile cu Riadul. Doar că Donald Trump trebuie să ţină cont nu doar de valoarea contractelor de sute de miliarde de dolari, cât valorează exporturile de arme şi armament spre Arabia Saudită, şi de relaţia cu Israelul ci şi, la fel de mult, trebuie să deţină variante la disputa cu Iranul. Şi nu le are, cel puţin în acest moment.

Tocmai de aceea, preşedintele Donald Trump încă mai face evaluarea crimei de la Istanbul şi a decis continuarea raporturilor strategice cu Arabia Saudită.

Adică, în consens cu Rusia.

Adjunctul ministrului de Externe de la Moscova, Mihail Bogdanov, afirma la sfârşitul lunii decembrie 2018 că Rusia se opune schimbării regulilor de succesiune la tronul Arabiei Saudite, acuzând direct SUA că ar încerca înlocuirea prinţului Mohammed bin-Salman cu un alt moştenitor al Regelui Salman (care are 82 de ani). Ceea ce nu este cazul.

Prinţul moştenitor Mohammed bin-Salman, căruia i se atribuie decizia asasinării ziaristului Jamal Khashoggi, a avut noroc geopolitic.

Unele state arabe, precum preşedintele Egiptului, Abdel Fatah al Sissi, îl preferă ca interlocutor pentru că şi regimul de la Cairo doreşte o acţiune în forţă la adresa Iranului. Oportunişti cinici, precum preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, îl susţin la succesiunea la tronul de la Riad în încercarea de a găsi o formă de colaborare cu principala forţă arabă sunnită. Iar Israelul şi SUA îşi doresc menţinerea unei stabilităţi regionale care să permită ofensive pe diverse planuri, menite să reducă ameninţarea iraniană şi să anihileze influenţele mişcărilor teroriste islamice.


Schimbări şi în Arabia Saudită: Revoluţia Islamului merge mai departe


La 22 ianuarie 2019, prinţul Turki Al-Sheikh, director al Autorităţii Generale pentru Divertisment, dădea publicităţii un comunicat năucitor: în toate restaurantele Regatului saudit se poate asculta muzică şi pot fi urmărite spectacole de divertisment, inclusiv stand-up comedies. Prinţul a reluat în faţa presei ideea moştenitorului tronului de la Riad, aceea că în doar cinci ani Arabia Saudită va deveni una dintre primele destinaţii mondiale ale turismului de divertisment, menită să atragă zeci de milioane de turiști străini.

Muzica din localurile saudite ar putea acoperi tumultul din cancelariile internaţionale de după asasinatul de la Istanbul?

Să punem pariu: da.

Moştenitorul tronului saudit a amintit, la Forumul Internaţional Investiţional  de la Riad, din octombrie 2018, căOrientul Mijlociu este noua Europă” din punctul de vedere al transformărilor politice, sociale şi economice. În cinci ani adică în 2024 – a promis prinţul Mohammed bin-Salman, Arabia Saudită va fi total diferită. În primul rând, economic, pentru că programul Vision 2030 va elimina dependenţa de petrol a economiei Regatului. Şi, desigur, din punct de vedere al reformelor interne. La fel, aceleaşi schimbări sunt aşteptate şi în emiratele vecine: Kuweit, Bahrein şi Qatar.

Deciziile luate de Regele Salman la sfârşitul lunii decembrie 2018 sunt menite să anihileze nu doar izolarea moştenitorului tronului ci şi să îi redea forţa politică, zdruncinată după 2 octombrie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.