“Sarcina Europei nu mai este și nici nu va mai fi vreodată să conducă lumea, să disemineze prin forță propriile sale concepte asupra bunăstării și a ceea ce e bun, să își impună propria voință sau să instructeze” – acest citat din discursul “Europa ca sarcină” al scriitorului, disidentului politic și omului de stat Vaclav Havel, amintit de Robin Ujfalusi, reprezintă punctul de pornire al conferinței susținute luni, în Aula Universității Ovidius, de directorul Centrului Ceh din București.
Dezbaterea din cadrul conferinței “Europa ca sarcină”, denumită după motto-ul președinției cehe a UE, a abordat statutul contemporan al Uniunii Europene și scopul în continuare a acesteia prin prisma teoriilor și scrierilor lui Vaclav Havel, ultimul președinte al Cehoslovaciei înainte de dizolvarea țării în 1992, și primul președinte al Republicii Cehe, începând cu 1993, fără a ignora perspectiva actuală asupra evenimentelor, amintind despre perioadele de criză ce au pus Europa la încercare după încetarea activităților politice ale lui Havel, de la criza migrației din 2015 la războiul încă în desfășurare din Ucraina.
Robin Ujfaluši, fost profesor al Universității Caroline din Praga, unde a predat despre disidența politică în perioada comunistă și despre transformarea democratică de după 1989, în prezent director al Centrului Ceh de la București, a început discuția printr-o scurtă prezentare a filosofiei politice a fostului președinte ceh și a moștenirii acestuia, care reprezintă un punct de referință pentru Republica Cehă ca și stat deținător al președinției UE, poziție pe care o va exercita până în luna decembrie a acestui an.
Luiza-Maria Filimon, asistent universitar în cadrul Facultății de Istorie și Științe Politice a Universității Ovidius, a oferit apoi o descriere, pe larg, a piedicilor și provocărilor sistemice întâmpinate de Uniunea Europeană în actualul contextul.
În fața dorinței exprimate de Republica Cehă, după cum își dorea și Havel de altfel, ca Europa să își asume responsabilitatea pentru probleme și provocări economice, sociale și de mediu și să conducă prin puterea exemplului, Luiza Filimon amintește nu doar de inevitabilitatea apariției situațiilor de criză din exterior, dar și de pericolul reprezentat de vulnerabilități sistemice care amenință această viziune pe plan intern. În acest sens sunt amintite în special probleme precum populismul, iliberalismul și euroscepticismul, care stau la baza anumitor fracturi ce afectează comunitatea europeană și reprezintă o amenințare pentru sarcina propusă de Republica Cehă.
A urmat apoi o sesiune de întrebări și răspunsuri în cadrul căreia cei doi vorbitori au contextualizat subiectele puse în discuție, analizând comparativ situația în care se regăsește Europa contemporană față de Europa din timpul lui Havel, dar și anumite diferențe și asemănări dintre tranziția cehă și cea românească de la comunism la democrație.
Întrebat despre diferențele care există între România și Cehia în ceea ce privește transformarea democratică după căderea Uniunii Sovietice, Robin Ujfaluši a explicat cum, datorită faptului că regimul comunist din vechea Cehoslovacie a fost mai puțin brutal în comportament decât cel din România, a fost permisă formarea unei structuri de dizidenți, din care făcea parte și Vaclav Havel, care a jucat un rol vital în desfășurarea “Revoluției de Catifea” din Cehoslovacia, în decursul căreia tranziția de la comunism la democrație a fost făcută pe cale pașnică, la polul opus față de revoluția românească.
La eveniment au mai participat rectorul Universității Ovidius, Dan Iliescu, și decanul Facultății de Istorie și Științe Politice, Emanuel Plopeanu.
Conferința a fost urmată de expoziția care îi împărtășește numele, realizată cu ajutorul studenților din cadrul Facultății de Istorie și Științe Politice, în care au fost prezentate unele dintre cele mai importante și inspiraționale citate despre viziunea europeană atribuite lui Vaclav Havel.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
