În cele peste cinci secole în care Dobrogea a aparţinut Imperiului Otoman, ruşilor lipoveni le-a fost recunoscută oficial biserica şi nici nu au fost supuşi politicilor de islamizare. De altfel, staroverii fuseseră foarte bine plătiţi de Poarta Otomană, fiind consideraţi „musafiri“, Sadik Paşa încercând chiar să
organizeze o armată regulată din „necrasovţi“, pentru a lupta cu mai mult succes contra Rusiei. Încercarea a eşuat însă, în 1828. În schimbul sprijinului acordat Porţii, aceştia primeau o largă şi deplină autonomie, concesiunea pescăriilor şi a unor întinse teritorii, lucru care i-a făcut să intre în conflict deschis cu rascolnicii propriu-zişi, determinând autorităţile otomane să strămute unele grupuri pe Dunăre sau chiar în partea asiatică a imperiului, în zona oraşului Bursa. Rascolnicii de rând s-au răspândit în platoul dobrogean şi i-au atras de partea lor pe „necrasovţi“, reînviind şi/sau întemeind satele Carcaliu (Kamena sau Komenka), lângă Măcin, Tatariţa (lângă Siliştea) şi Ghindăreşti (Guizdar), lângă Hârşova. Lipovenii necrasovţi s-au stabilit cu învoirea turcilor în zona dintre Tulcea şi Babadag.
Jurilovca, cel mai bogat sat de pescari
Astfel, aceştia au pus pe picioare satele Sarichioi (Seriacovo) şi Jurilovca, pe care le vor transforma în cele mai bogate sate de pescari din Dobrogea. După revenirea Dobrogei la România, în urma Tratatului de la Berlin (1878), a existat o politică de încurajare a stabilirii în zonă a românilor din regat, tocmai pentru a compensa unele goluri demografice ce s-au creat prin plecarea îndeosebi a neamurilor turcice. Un rol hotărâtor în păstrarea identităţii proprii a ruşilor lipoveni l-a avut biserica. Slujbele religioase se ţin şi astăzi în limba slavonă, scrierea se face cu caractere slavone, se foloseşte calendarul iulian (13 zile după calendarul gregorian). Păstrarea limbii ruse vechi, în care au pătruns unele cuvinte ucrainene şi româneşti, dar şi a obiceiurilor şi tradiţiilor străvechi, constituie un specific al acestei populaţii slave.
- Pisaniile lui Ștefan cel Mare au fost găsite, în siguranță, la Muzeul de Istorie din Herson/ Lucian Romașcanu: Icoanele au fost furate de armata rusă/ Discuții despre aducerea artefactelor în România - 28 noiembrie 2022
- Legea care permitea numirea unor amatori la șefia Portului Constanța, inițiată de PSD, a fost retrimisă de președintele Iohannis la Parlament - 28 noiembrie 2022
- FOTO Pentru iubitorii de cafea și citit: Prăvălia cu Cărți a deschis Books Cafe, pe strada Ștefan cel Mare - 28 noiembrie 2022
