Curtea de Apel Iași extrădează un israelian în Belarus motivând că nu sunt probe pentru implicarea dictaturii Lukașenko în războiul din Ucraina și nici îngrijorări cu privire la drepturile omului: ”Belarus a oferit garanţii pentru un proces echitabil”/ Decizia nu este definitivă

Curtea de Apel Iași a decis extrădarea unui cetățean israelian în Belarus, motivând că nu există probe pentru implicarea dictaturii lui Aleksandr Lukașenko în războiul ruso-ucrainean și nici îngrijorări temeinice cu privire la respectarea drepturilor omului în Belarus.

Anterior, israelianul a fost prins și în Ungaria, dar țara vecină a respins extrădarea acestuia, invocând fix opusul motivării judecătorilor români.

Decizia din România, luată în 15 aprilie, în plin război ruso-ucrainean, nu este definitivă, speța urmând să se judece la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Reamintim că lidera opoziției din Belarus, Svetlana Tikhanovskaya, se află în exil după ce protestele împotriva lui Lukașenko, după alegerile prezidențiale din 2020, au fost reprimate violent și s-au soldat cu mii de arestări. De asemenea, Belarusul este sub sancțiuni internaționale din cauza regimului represiv și a susținerii Rusiei în războiul din Ucraina.

Ca un amănunt, invazia Ucrainei a avut loc și dinspre Belarus, iar trupele ruse desfășoară exerciții militare comune pe teritoriul statului dependent de Rusia.

Procurorul a cerut extrădarea și amânarea predării israelianului/ Judecător: ”Convenția Europeană a Drepturilor Omului e aplicabilă în Belarus din 2013”

Procuroarea Oana Hodorogea din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași a cerut extrădarea cetățeanului israelian Roman Dorfman, acuzat de fraudă fiscală în Belarus, dar nu și predarea lui imediată, invocând contextul politico-militar din Belarus, care ar putea avea ”consecințe grave pentru persoana extrădată”.

Și procuroarea și-a argumentat cererea de extrădare spunând că ”nu există date certe, concrete cu privire la un risc real de a fi supus unui tratament inuman, degradant, ca urmare a extrădării”:

• ”Existența unui risc, care rezultă din condițiile generale de detenție ale statului solicitant, nu poate conduce în sine la respingerea cererii de extrădare. Deși între România și Republica Belarus nu există o convenție bilaterală cu privire la extrădare, aceasta operează în virtutea curtoaziei internaționale cu asigurarea reciprocității”, a arătat procuroarea Oana Hodorogea.

Avocatul lui Dorfman, Ștefan Agache, a arătat în pledoaria sa că Belarus este un stat satelit al Rusiei, unde drepturile omului sunt încălcate, iar minoritățile etnice sunt persecutate, la fel și persoanele care ajung în sistemul penitenciar unde adeseori sunt supuse torturii și abuzurilor. Avocatul a mai arătat și că israelianul are calitatea de solicitant de azil.

În final, judecătorul Marcel Mocanu a dispus extrădarea, dar și predarea cetățeanului israelian în Belarus, argumentând că autoritățile de la Minsk au dat asigurări că Dorfman ”nu riscă pedeapsa capitală”, iar drepturile sale vor fi respectate:

• ”Procuratura Generală a Republicii Belarus a comunicat că pentru acuzaţia adusă numitului Dorfman Roman nu este prevăzută pedeapsa capitală, urmărirea penală se va efectua în conformitate cu standardele dreptului internaţional, cererea de extrădare nu are drept scop urmărirea din motive politice, în legătură cu apartenenţa rasială, religia practicată, apartenenţa naţională sau opiniile politice. În cazul extrădării sus-numitului, Procuratura Generală a Republicii Belarus garantează că persoanei se va oferi toate posibilităţile de a se apăra, inclusiv va beneficia de asistenţa avocaţilor. El nu va fi supus torturii, tratamentului sau pedepsei neomenoase sau care injoseşte demnitatea umană”, sunt asigurările date de procurorii din Belarus, invocate drept argumente de Curtea de Apel Iași.

Judecătorul mai susține că nu există probe pentru a susține că Belarus este ”teatru de război” și vorbește despre ”o pretinsă” implicare a țării în conflictul ruso-ucrainean:

• ”De asemenea, nu poate constitui un motiv de refuz al acordării extrădării şi nici motiv de amânare a predării nici împrejurarea invocată atât de apărare cât şi de reprezentantul Ministerului Public referitoare la o pretinsă implicare a Republicii Belarus în confictul militar ruso-ucrainean, neexistând la acest moment niciun element probator care să conducă la concluzia că statul în care urmează a se dispune extrădarea ar reprezenta în prezent un teatru de război care ar putea pune în pericol viaţa sau integritatea fizică a persoanei extrădabile (…)”

Ungaria nu l-a extrădat pe Dorfman invocând riscul de a fi supus unor ”tratamente inumane, degradante sau pedepse crude”/ Acuzațiile Belarusului

Conform sentinței Curții de Apel Iași, Roman Dorfman este acuzat de autoritățile din Belarus că în perioada septembrie-decembrie 2014 ar fi vândut bilete fictive pentru un spectacol, ar fi obținut astfel suma de 52.000 de dolari și ar fi fugit din țară. Dacă este găsit vinovat, Dorfman riscă 10 ani de închisoare pentru ”fraudă fiscală la scară largă” (acuzația conform Codului Penal din Belarus, n.red.).

Ştefan Agache, avocatul lui Roman Dorfman, a declarat pentru Info Sud-Est că autorităţile din Belarus au solicitat extrădarea pentru clientul său care este acuzat că ar fi fugit cu banii si ar fi păgubit astfel 220 de persoane. Valoarea prejudiciului este neclară, susține avocatul. În unele documente judiciare se menționează 56.000 de dolari, în altele aproximativ 16.000 de euro.

Avocatul susţine că autorităţile din Belarus nu au oferit garanţii credibile că drepturile lui Dorfman vor fi respectat după extrădare. “Este de notorietate că Belarusul nu poate garanta un proces echitabil şi nu poate garanta respectarea Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului”, a declarat avocatul. El a indicat faptul că procurorii români care au depus cererea de extrădarea în numele autorităţilor din Belarus au cerut ca predarea clientului său să fie amânată.

Cazul lui Dorfman a mai fost analizat şi în Ungaria în martie 2022. El a fost prins în țara vecină şi judecătorii de acolo au decis să nu-l extrădeze în Belarus.

• “În cadrul procedurii, în baza informațiilor suplimentare solicitate și primite, autoritatea judiciară din Belarus nu a exclus cu o certitudine neechivocă posibilitatea ca persoana extrădată să fie supusă torturii sau tratamentelor inumane sau degradante în statul solicitant. Din acest motiv, și în baza informațiilor disponibile, poate exista riscul real ca acuzatului să nu i se garanteze aplicarea cerințelor articolului 3. din Convenția internațională împotriva torturii și a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante”, se precizează în decizia judecătorilor din Ungaria, consultată de Info Sud-Est.

Israelianul a cerut şi acordarea statutului de azilant însă a fost refuzat. Avocatul spune că a contestat refuzul autorităţilor române. În acelaşi timp, avocatul este sceptic faţă de modul în care autorităţile din Belarus ar putea să îl ia în custodie: “Cum o să procedeze? Vin cu tancul prin Ucraina până la graniță?”, a declarat Agache.

România a judecat puține cereri de extrădare către Belarus

Avocatul lui Dorfman susține și că au fost foarte puține cazuri în care România a judecat cereri de extrădare către Belarus. ISE a identificat doar două cazuri în trei ani:

1. În 2018, autoritățile din Belarus au cerut extrădarea unei femei pe care o acuzau de prostituție. Femeia a explicat în fața judecătorilor români că de fapt ea este soția unui colonel de poliție care a ajutat opoziția din Belarus și că dosarul ei era contrafăcut. A primit azil politic și cererea de extrădare a fost respinsă de Curtea de Apel București.
2. În schimb în 2019, Înalta Curtea de Casație și Justiție a decis extrădarea unei femei, cetățean al Republicii Moldova care fusese prinsă în România. Ea a fost acuzată că furase peste 100.000 de dolari în Belarus. Judecătorii Curții Supreme considerau în 2019 că Belarus este o tară care respectă drepturile omului. „Totodată, se constată că nu există niciun motiv să creadă că viaţa sau libertatea persoanei extrădabile ar fi pusă în pericol în statul solicitant sau că va fi supusă torturii, tratamentelor inumane sau degradante. Republica Belarus a oferit garanţii privind asigurarea dreptului la un proces echitabil, iar persoana extrădabilă nu a dovedit în niciun fel că situaţia sa concretă ar duce la o nerespectare a garanţiilor dreptului la un proces echitabil. Nu există motive pentru a considera că persoana extrădabilă va fi judecată în Republica Belarus de o instanţă de judecată care nu asigură garanţiile fundamentale de procedură şi de protecţie a drepturilor la apărare”, se precizează în decizia instanței.

Tot Curtea Supremă va judeca în următoarea perioadă și cotestația în cazul extrădării lui  Roman Dorfman.

A contribuit Attila Biro