Cum explică autoritățile blocajele din Vama Siret: Birocrația, TIR-urile nesigilate din Ucraina, doar două birouri vamale pe o graniță de aproape 500 de km, acolo unde s-a mutat și traficul din Portul Odesa (document)

Într-un răspuns pentru G4Media, Autoritatea Vamală Română a explicat motivele din cauza cărora în ultima perioadă sunt înregistrate blocaje semnificative în traficul de transporturi din Vama Siret, pe sensul Ucraina-România. Autoritățile au transmis și că pe sensul România-Ucraina traficul se desfășoară mai rapid la frontiera românească, dar înregistrează întârzieri masive în vama ucraineană Porubne.

Birocrația pentru TIR-urile cu cereale, dar și automarfarele care vin nesigilate din Ucraina, sunt două dintre principalele cauze care duc la formarea cozilor de zeci de kilometri la granița din nordul României. Acestea sunt dublate de existența a doar două birouri vamale pe frontiera de 460 de kilometri care se desfășoară în regiunea respectivă. Presiunea pe punctele de trecere din Siret și Hamleu a crescut exponențial după ce o bucată semnificativă din transporturile prin Portul Odesa s-a mutat pe uscat, prin vămile românești din nord.

Autoritatea Vamală a explicat faptul că pentru transporturile de cereale (60% din totalul transporturilor care intră din Ucraina prin nordul României) este necesară, potrivit reglementărilor sanitar-veterinare în vigoare, depunerea unei notificări la autoritatea sanitar-veterinară pentru ca importatorii să fie implementați în aplicația TRACES, pentru obținerea ”liberului de vamă”:

• ”Pentru toate transporturile de cereale care au ca destinatie un birou vamal din Romania, importatorii sunt obligati sa depuna notificare la autoritatea sanitar-veterinara pentru a fi implementati in aplicatia TRACES in vederea obtinerii liberului de vama, fapt ce conduce la aparitia unor timpi de a teptare mai mari”, se arată în răspunsul Autorității Vamale Române pentru G4Media.

În prezent, susține instituția, aproximativ 400-500 de autocamioane sunt prelucrate de biroul vamal de la Siret în 24 de ore, pe fiecare sens. Aproximativ 12 ore este timpul de așteptare pentru cei 200 de șoferi, în medie, care vor să iasă din țară spre Ucraina. Invers, situația este mult mai complicată, în jur de 1000 de șoferi din Ucraina trebuie să aștepte aproximativ 72 de ore ca să intre în România.

O altă cauză care cântărește semnificativ la îngreunarea traficului este faptul că există doar două birouri vamale disponibile pentru TIR-uri, la Siret și Hamleu, iar, în paralel cu acest lucru, volumul de transporturi din Ucraina a crescut exponențial după ce traficul prin Portul Odesa a fost întrerupt din cauza bombardamentelor și războiul dus de Rusia.

Nu în ultimul rând, timpii de așteptare pe sensul de intrare în țară sunt mai mari din cauza faptului că formalitățile vamale la intrarea în țară sunt mai complexe, pentru fiecare automarfar fiind nevoie de întocmirea unei declarații vamale de tranzit T1, ”în conformitate cu prevederile unionale, prin care ar fi garantate drepturile vamale până la un birou vamal de destinație”, se arată în răspunsul pentru G4Media.

O soluție de fluidizare a traficului ar fi ca pentru toate transporturile din Ucraina să fie întocmite declarațiile vamale chiar de către autoritățile din Ucraina, iar biroul din Siret să fie doar unul ”de trecere”, susține Vama. Acest lucru este posibil după ce Ucraina a fost inclusă de Comisia Europeană pe lista țărilor semnatare ale Convenției de Tranzit Comun, la 1 octombrie 2022, iar timpul de așteptare scade de la aprox. 50 de minute la 10-15 minute/TIR. Totuși, biroul din Siret a prelucrat doar patru astfel de declarații până în prezent:

• ”În scopul fluidizării traficului la granițele Uniunii Europene, începând cu data de 01 octombrie 2022, Comisia Europeană a inclus Ucraina pe Lista țărilor care sunt semnatare a Convenției de Tranzit Comun. În această situație ar fi urmat ca pentru toate transporturile de mărfuri vămuite la birourile vamale de interior din Ucraina să fie întocmită de către autoritățile vamale din Ucraina, câte o declarație vamală de tranzit T1 iar în această situație, Biroul Vamal de Frontieră Siret ar fi fost desemnat ca ”birou de trecere”, unde formalitățile vamale ar fi cu mult simplificate. Estimăm că timpul de prelucare al unui automarfar ar scădea de la 45-50 de minute cât este în medie în prezent, până la 10-15 minute. Până în prezent, la Biroul Vamal de Frontieră Siret au fost prelucrate patru declarații vamale de tranzit care au fost ‘întocmite în procedura T1 de către autoritățile vamale din Ucraina”.

O altă cauză care îngreunează considerabil traficul în vama Siret este faptul că din Ucraina vine un număr important de automarfare nesigilate care, conform autorităților, duce la apariția unor timp de așteptare cu mult mai mari decât în situația în care acestea ar fi sigilate.

În condițiile în care TIR-urile vin nesigilate, vameșii sunt obligați să ducă la îndeplinire toată procedura de efectuare a controlului vamal fizic asupra compartimentului de marfă și care presupune, conform Autorității Vamale: desfacerea șnurului prelatei, ridicarea prelatei, vizitarea compartimentului mărfurilor, numărarea coletelor, efectuarea prin sondaj a controlului coletelor, închiderea prelatei și sigilarea mijlocului de transport, operațiune greoaie care crește mult timpii de așteptare, subliniază instituția.

În schimb, pe sensul invers, de ieșire din România spre Ucraina, timpii de prelucrare a unui TIR este cuprins între 5 și 10 minute, iar totul depinde de ritmul de lucru al funcționarilor de la vama ucraineană Porubne, a mai transmis Autoritatea Vamală Română pentru G4Media.