Cum a evoluat România în clasamentul mondial al libertății presei realizat de Reporteri fără Frontiere/ Republica Moldova, 25 de locuri peste România în 2023

România ocupă locul 53 la nivel mondial în clasamentul privind libertatea presei în anul 2023, sub țări ca Surinam, Uruguay sau Belize, conform unui raport realizat de organizația Reporteri Fără Frontiere.

În ultimii cinci ani, poziția României în aceste clasamente a oscilat aproape în fiecare an, fiind înregistrate căderi cu câteva locuri sau stagnări în ceea ce privește libertatea presei.

Astfel, în 2019, pe vremea guvernului Viorica Dăncilă cu majoritate parlamentară PSD-ALDE, țara noastră se afla pe locul 47, clasată sub țări africane ca Botswana sau Burkina Faso, conform Reporteri Fără Frontiere.

Mai târziu, în 2020, când PNL a preluat puterea prin guvernul Ludovic Orban, România a retrogradat o poziție față de anul precedent, iar în 2021 nu a înregistrat niciun progres, conservând locul 48.

România înregistrează în 2022 o cădere bruscă în clasament, de opt locuri, până la poziția 56, fiind în același timp și cea mai slabă clasare din ultimii 16 ani.

În 2021, Republica Moldova a urcat aproximativ 50 de poziții în clasament

Republica Moldova se situează deasupra României anul acesta cu 25 de locuri, fiind clasată pe poziția 28 în clasament, conform rapoartelor Reporteri Fără Frontiere.

Deși nu este stat care face parte din UE și NATO, Republica Moldova a înregistrat un progres semnificativ de 49 de poziții, de pe locul 89 (2021) până la 40 (2022).

În topul clasamentului se află Norvegia care ocupă primul loc pentru al șaptelea an consecutiv, urmată de Irlanda și Danemarca. De partea cealaltă, ultimele trei locuri sunt ocupate doar de țări asiatice: Vietnam (178), China (în scădere cu 4 poziții până la 179), fiind considerat cel mai mare temnicer din lume de jurnalişti şi unul dintre cei mai mari exportatori de conţinut propagandistic, iar ultima poziție este ocupată de Coreea de Nord.

Indexul din 2023 evidențiază efectele rapide pe care industria de conținut fals a ecosistemului digital le-a avut asupra libertății presei. În 118 țări (două treimi din cele 180 de țări evaluate de index), majoritatea respondenților la chestionar au raportat că actorii politici din țările lor au fost adesea sau sistematic implicați în campanii masive de dezinformare sau propagandă, conform Reporteri fără Frontiere.

Diferența se estompează între adevărat și fals, real și artificial, fapte și artificii, punând în pericol dreptul la informare. Capacitatea fără precedent de a modifica conținutul este folosită pentru a submina pe cei care întruchipează jurnalismul de calitate și pentru a slăbi jurnalismul în sine, mai precizează organizația.

• Vezi clasamentul realizat de Reporteri Fără Frontiere, aici.