Un mic apartament cu o singură cameră, într-o zonă privilegiată a celui mai mare oraș din Vietnam, Ho Și Min (Saigon), este scos la vânzare cu aproape 6 miliarde dongi (peste 250.000 dolari). Aceasta înseamnă 150 milioane dongi pe metrul pătrat, scrie publicația „VnExpress” din Hanoi. În același cartier, din peninsula Thu Thiem, un apartament cu trei camere valorează 25 miliarde dongi, aproximativ 1 milion de dolari. Nimeni nu își face griji în legătură cu cumpărarea lor rapidă.
Cum a ajuns Vietnamul, acum patru decenii între cele mai sărace state din lume, o țară cu regim comunist și cu aproximativ 100 milioane de locuitori, să poată să vândă proprietăți de 1 milion de dolari?
În 1985, Produsul Intern Brut pe locuitor se ridica la 230 dolari. Astăzi, PIB pe locuitor ajunge la aproape 4.200 dolari iar pentru anul 2023 Banca Mondială prognozează o creștere până la 4.600 dolari.
Uitați de R.P. Chineză sau India: Vietnam este noul „tigru” economic al Asiei.
Doi Moi. Puțină istorie: De ce comunismul vietnamez a învățat să pronunțe cuvântul „reformă”
În 1975, Vietnamul a recâștigat unitatea de stat, prin victoria Republicii comuniste din Vietnamul de Nord asupra Vietnamului de Sud (sprijinit de SUA și de Occident) iar trupele americane au părăsit Saigonul (30 august 1975). Un regim comunist a fost proclamat și în Sud, adică sistemul unui partid unic și o economie centralizată, dependentă în bună măsură de bunăvoința URSS și de comerțul cu statele comuniste europene. Războaiele succesive, începute în 1940-1941, mai întâi cu Japonia imperialistă, apoi cu puterea colonială a Franței, urmând cu conflictul militar dintre Nord și Sud și cu intervenția masivă a SUA în favoarea Vietnamului de Sud au lăsat o țară vlăguită, marginalizată, sărăcită și lipsită de perspective. Acțiunea militară vietnameză în Cambodgia din 1978-1979, eliminarea regimului dement al lui Pol Pot și controlul Hanoiului asupra acestei țări vecine timp de un deceniu nu i-au ajutat pe liderii de la Hanoi. Dimpotrivă, comunitatea internațională a stabilit sancțiuni la adresa Vietnamului, ceea ce a sporit și mai mult izolarea, sărăcia și marginalizarea țării.
În 1985, creșterea anuală a Produsului Intern Brut însuma doar 2,5% iar inflația de aproape 400% anula aproape orice venit. Speranțe pentru viitorul Vietnamului comunist erau puține, mai ales că simptomele cangrenei regimurilor totalitare din Europa de Est erau tot mai evidente.
În 1986, liderii Partidului Comunist Vietnamez au decis că este momentul unei schimbări.
Deschiderea s-a produs în paralel cu cea din R.P. Chineză și cu intrarea în criza finală a existenței URSS, sub conducerea lui Mihail Gorbaciov. Efectele și mecanismele vietnameze au fost vreme îndelungată privite marginal de analiști și de comunitatea internațională. „Doi Moi”, adică reforma structurală a economiei de orientare socialistă, a implicat „renovare”, „inovare” și introducerea regulilor comerțului liber.
De peste trei decenii, țara s-a deschis tot mai mult iar în ultimii ani a devenit vizibil că Vietnamul este noul „tigru” al Asiei. După șocul provocat de dezintegrarea URSS (1991) și dispariția regimurilor comuniste totalitare din Europa (în 1989), Vietnam s-a aflat la o răscruce. Remodelarea politicilor economice interne și construirea relațiilor externe cu SUA și Europa (în a doua jumătate a anilor 1990) au atras modificări substanțiale în comerț, finanțe, servicii, industrie și agricultură. De la începutul anilor 2000, Vietnam a devenit un adevărat manual de dezvoltare economică și de lichidare a înapoierii și sărăciei endemice și istorice, într-un context niciodată favorabil, dat fiind vecinătatea cu R.P. Chineză.
Investiții continue, o legislație deschisă pentru investiții străine directe, atitudinea constant pozitivă a autorităților față de străini și de investiții, motivarea și hărnicia unei largi categorii de populație, majoritatea de vârstă tânără, au fost câteva dintre cheile ușii succesului.
„The Economist” din 4 august 2016, apoi „Forbes” din 15 ianuarie 2018 anunțau statutul previzibil de „tigru” economic al Vietnamului. Datele oferite de instituțiile bancare și economice internaționale au confirmat pe deplin previziunile.
Vietnam are cea mai mare creștere economică între statele din zona Asia-Pacific. Și pare că este doar începutul
Când a vizitat una dintre facultățile Universității Harvard, în mai 2022, prim-ministrul vietnamez Pham Minh Chinh a ținut să sublinieze că America este cea mai mare destinație de export a țării sale. S-a ajuns aici după mai puțin de 30 de ani: la 12 iulie 1995, între Hanoi și Washington se stabileau relații diplomatice și începea lungul proces al reconcilierii. După 25 de ani, comerțul bilateral crescuse de 120 de ori, de la 450 milioane dolari în 1995, la 77,7 miliarde dolari în 2019 iar viitorul anunță valori și mai mari.
Asocierea Vietnamului cu piețele europene și americane a devenit tot mai vizibilă în ultimii ani și se regăsește în toate domeniile vieții cotidiene. Dacă veți avea curiozitatea, fiecare dintre voi, să priviți cu atenție la etichetele produselor, o să fie lesne de văzut că smartphone-ul, cafeaua de dimineață, încălțămintea sport, hainele vin din Vietnam. Și nu doar acestea, care sunt prezente în toate magazinele din Uniunea Europeană, SUA și din celelalte state occidentale.
”Le Courier du Vietnam”, cotidianul francofon al țării, informa că la 29 septembrie s-a semnat în orașul Ho Și Min (Saigon) un acord în domeniul industriei ospitalității, care implică prezența și mai importantă a lanțurilor hoteliere Accor și Marriott. În felul acesta, Vietnam se pregătește să devină o destinație mondială predilectă pentru turiștii cu venituri medii și mari. Tot la finalul lunii septembrie, presa amintea că în primele 8 luni din 2022 în ceștile din Marea Britanie s-au regăsit aproape 35.000 de tone de cafea vietnameză, o creștere de aproape 60% a volumului (față de 2021) și de aproape 85% a valorii (70,68 milioane dolari). Și tot recent, Samsung a anunțat o investiție masivă, de 3 miliarde dolari, în Vietnam. Sunt doar trei exemple ale unui dinamism fără precedent în istoria milenară a Vietnamului și care anunță un viitor din ce în ce mai prosper.
Moody’s, Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional și Banca Asiatică de Dezvoltare au publicat prognozele lor pentru anul 2022, insistând că Vietnam va conduce detașat în zona Asia -Pacific în ceea ce privește creșterea economică (6,55- 8,5%), depășind coloși precum R.P. Chineză, India și Japonia dar și pe ceilalți „tigri”: Malaysia (6,4%), Filipine (6,5%), Indonezia (5,1%). Dezvoltarea se apropie de 10% în principalele centre economice ale țării, capitala Hanoi (9,97%) și orașul Ho Și Min (Saigon), cu 9,69% prognoză pentru anul în curs. Valoarea comerțului în 2022 în Vietnam va depăși 558 miliarde dolari și va reprezenta vârful în regiunea Asia-Pacific, cea mai dinamică zonă a lumii.
Provocările viitorului vietnamez sunt la fel de mari precum ritmurile creșterii: necesitatea de a elimina diferențele sociale și a spori dimensiunea demografică a categoriei clasei mijlocii, dezvoltarea infrastructurii și modernizarea sistemului de educație, un sistem eficient de apărare a frontierelor terestre și maritime, liberalizarea vieții sociale, culturale și politice.
Investițiile străine au crescut de 200 de ori după 1986, de la nici 40.000 de dolari la aproape 16 miliarde în 2018. Ratificarea Acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană (august 2020), semnat în 2019, în timpul președinției semestriale a României a blocului comunitar, a înlesnit și mai mult exporturile și investițiile directe. Acorduri similare încheiate cu SUA, Marea Britanie dar și cu alte puteri economice au sporit enorm potențialul de export al țării dar și previziunile optimiste privind intrarea în țară de investiții străine. Un raport al Băncii Mondiale evalua recent că Produsul Intern Brut al țării a crescut între 2002 și 2018 de aproape 3 ori în timp ce în doar 4 ani, Produsul Intern Brut pe locuitor a crescut cu peste 800 de dolari, de la 3.398 în 2019 la 4.605 estimat în 2023.
Criza de încredere în R.P. Chineză pe care o parte a comunității internaționale o afișează de câțiva ani poate aduce puternice reorientări economice, financiare și comerciale în Asia-Pacific. Nu puține sunt companiile mari din Europa și America de Nord care își proiectează relocarea afacerilor din R.P. Chineză. O parte dintre ele ar putea găsi în Vietnam ceea ce caută, adică posibilități de dezvoltare, o clasă de muncitori harniciși calificați și un cadru prietenos de colaborare cu statele și piețele europene și nord-americane. Este improbabil ca Vietnamul să înlocuiască cu totul R.P. Chineză, în primul rând pentru că dimensiunile demografice îi sunt net defavorabile (China continentală dispune de peste 1,3 miliarde locuitori), dar sunt multe premise în favoarea noului „tigru”, Vietnam.
- EXPLICATIV Ce este Transnistria, fâșia dintre Republica Moldova și Ucraina pe care Putin ar putea să o anexeze după Congresul extraordinar de la Tiraspol din 28 februarie - 24 februarie 2024
- What is the Gaza Strip, from where the Hamas terrorists launch their rockets: Conceptualized to be the Hong Kong of the Middle East, today it is one of the world’s poorest and most densely populated territories - 9 octombrie 2023
- Ce este Fâşia Gaza, locul de unde pleacă rachetele teroriștilor Hamas: Gândită să devină Hong Kong-ul Orientului Mijlociu, astăzi este unul dintre cele mai sărace și dens populate teritorii din lume - 8 octombrie 2023