Corina Martin şi Radu Mazăre la umbra Rusiei, în Mamaia

Notă: Folosește săgețile stânga/dreapta fie de pe tastatură, fie de sub infografic pentru a naviga pe harta relațională. Pentru Full Screen, apasă butonul din dreapta jos.

Pe Corina Martin și Radu Mazăre îi leagă mai multe decât s-ar crede la prima vedere. În primul rând, Corina Martin a împărțit o avere colosală cu Dumitru Martin, în urma divorțului din 2011. Presa anunța la acea vreme că soții Martin au împreună o avere fabuloasă: 40 de milioane de euro.

Vă întrebați poate ce legătură există între Radu Mazăre, divorț și averea celor doi? Simplu. Dumitru Martin și-a consolidat imperiul numit „Polaris” în urma contractului de peste 300 de milioane de euro pe care Primăria Constanța, condusă de Radu Mazăre, i l-a atribuit în 2008, pentru un sfert de secol.

Averea celui pe care afacerea cu gunoaie l-a propulsat pe locul 127 în Top Forbes România a sporit în perioada lui Radu Mazăre și, ulterior, a fost împărțită cu cea care se vrea a fi reperul turismului românesc, o copie feminină fidelă a fostului primar. Iar lăcomia și FBI l-au trimis pe fostul soț în spatele gratiilor, după ce acesta a încercat să ofere 1 milion de euro mită unui agent american sub acoperire, în schimbul promisiunii unor contracte importante.

Cronologia este simplă. În urmă cu un deceniu, Corina Martin și Radu Mazăre și-au unit destinele în zona turismului și a rezultat cuplul teribil al litoralului românesc. Vicisitudinilor destinului supraviețuiește și astăzi cea căreia, vara, îi place să fie Regina Tomiris. Singura diferență este că partenerului său de turism estival îi plăcea să fie mereu altcineva.

Pentru prima dată oficial, Corina Martin și Radu Mazăre se întâlnesc să discute despre problema segmentului turistic de pe litoral în anul 2006, în cadrul „Comisiei pentru un litoral mai bun”. O declarație de la acea vreme a fostului primar al Constanței, flancat de copia sa feminină, începea să contureze ce avea să se aleagă de stațiunea Mamaia după un deceniu în care va fi fost condusă de Mazăre și Martin: „În alte părți duduie muzica pe terase. Ar trebui ca în anumite locații să se permită acest lucru. Nu sunt niște stațiuni de moși. Eu am fost vineri prin toată Mamaia și stațiunea era moartă la ora 01:00. În Ibiza, turiștii rup în două barurile, până a doua zi la ora 12. Dacă se fac controale care îi deranjează, turiștii nu mai merg a doua oară în acel loc”, erau „sfaturile” lui Radu Mazăre pe vremea când încă nu confiscase turismul și sezonul estival în favoarea propriului carnaval.

În 2007 se pritocesc planurile și strategiile, iar în 2008 răsar primele evenimente, dar și nemulțumiri din partea celor doi: Un festival echivalent cu Formula 1 a bărcilor cu motor, un show aviatic, un festival de modă și o ieșire ipocrită a fostului primar care se arată consternat de „construcțiile ilegale care sufocă plaja”. În mod ironic, aceste construcții au devenit stăpânele plajelor tocmai în epoca Mazăre.

Să nu uităm că ne aflam în perioada când Radu Mazăre încă se mai confrunta cu mici accese de opoziție din partea autorităților statului. Așadar, Radu Mazăre s-a confruntat în 2008 cu niște restricții de mediu care îi stăteau în cale și acela este momentul în care apare și prima aluzie serioasă la „exemplul rusesc” și „modelul arab”. Într-o primă fază, edilul a testat cu abilitate terenul și a măsurat reacțiile constănțenilor cu afirmații de genul „Rușii fac la Soci o insulă de 300 hectare (…). Acolo nu a fost nicio problemă de mediu, nu a fost afectată nicio pasăre, nu a fost rănit niciun pește” și „Nici la Dubai nu s-a întâmplat așa ceva și toată Europa umple avioanele să meargă la Dubai, iar cei de-acolo stau cu burțile în sus și ne iau banii”.

După ce electoratul său a reacționat pozitiv la săgețile trimise, Radu Mazăre a început să invoce exclusiv „rușii și arabii” de fiecare dată când a venit vorba de litoralul românesc și a încercat în permanență să mențină în mentalul electoratului ideea că modelul ce trebuie urmat este cel rusesc. Radu Mazăre începe să invoce „modelul rus” în anul 2008, adică anul în care la Bucureşti se desfăşura unul dintre cele mai importante summit-uri din istoria NATO. Tot atunci când trupele ruse invadau Georgia şi stabileau „independenţa” a două teritorii rupte din integritatea statului caucazian: Osetia de Sud şi Abhazia.

Modelul rusesc, afacerile fostului soț și nevoia de atenție sunt cele trei punți principale care i-au legat pe Corina Martin și Radu Mazăre până când instituțiile statului i-au despărțit.

Femeia Corina Martin nu l-a corectat pe fostul edil al Constanței nici măcar atunci când, în stilu-i lipsit de politețe, acesta i-a spus Elenei Udrea că una dintre soluțiile pentru turismul de pe litoral ar fi ca „frumusețile autohtone să atragă turiștii ruși și arabi”. Ba dimpotrivă, Corina Martin a încercat să justifice cumva replica deplasată a fostului primar susținând că „trebuie să admitem că România se diferențiază prin femei frumoase” și că „sunt multe țări care merg pe ideea de turism sexual”.

Radu Mazăre nu a renunțat la idee și, trei ani mai târziu, și-a văzut visul cu ochii atunci când a obligat cluburile din stațiunea Mamaia să încropească fiecare câte un car alegoric în care să fie expuse „frumuseți autohtone” în chiloți și sutiene și apoi să defileze de la un capăt la altul al stațiunii.

În 2010 pare că Radu Mazăre cultivă o obsesie pentru turiștii ruși. El însuși recunoaște că are o „fixație” pentru că în Constanța nu se dezvoltă încă suficient turismul de distracție și că litoralul românesc nu poate atrage nici măcar „doi turiști speriați din Rusia”.

Și dacă turismul sexual nu a fost o idee agreată decât de Corina Martin, atunci Radu Mazăre a încercat să „importe“ cluburi celebre din Moscova și Sankt Petersburg, tot în ideea că, astfel, turiștii ruși vor da năvală pe litoralul românesc. Fostul primar a discutat până și cu fostul Consul General al Federației Ruse la Constanța, Mihail Reva, care i-a promis că va transmite la Moscova dorința edilului în speranța că se vor găsi investitori interesați de propunerea lui Mazăre.

Un amănunt important este că Radu Mazăre nu a precizat niciodată nimic despre adevăratele motive pentru care își dorea atragerea turiștilor ruși și apropierea de Moscova, invocând mereu doar pretextul sacilor de ruble pe care miliardarii ruși i-ar fi lăsat pe litoralul românesc.

Un an mai târziu, Radu Mazăre schimbă continentele și își invită pe litoral prieteni mai vechi din Brazilia, în încercarea de a recrea în Mamaia atmosfera celebrului Carnaval de la Rio. Evenimentul s-a bucurat de un real succes, drept pentru care anul următor, în 2012, evenimentul a fost confiscat de însuși Radu Mazăre: Le carnaval c’est moi!, gândea primarul care s-a deghizat pentru prima oară în personajul lui Ludovic al XIV-lea, cel supranumit „Regele Soare” și autorul celebrei replici: „L’etat c’est moi!“. Un rege perfect pentru un primar perfect.

Doar că în 2012 Radu Mazăre nu este singurul care se deghizează. Cum fiecare rege își are regina lui și Radu Mazăre trebuia să își găsească jumătatea în turismul de pe litoral. În același an în care fostul primar al Constanței se dedublează în regele francez, Corina Martin se dedublează într-o regină închipuită și controversată în rândul istoricilor: Tomiris. Regina lui Radu Mazăre crede că legenda Tomiris este legată de cetatea Tomis. Corina Martin este contrazisă de istorici, inclusiv de directorul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanța, Gabriel Custurea, care a declarat în vara anului 2014 că, în fapt, „este o stupizenie, o aberație sinistră”.

Însă legătura dintre Radu Mazăre și Corina Martin trecuse deja dincolo de granițele a două evenimente de proastă calitate sau de viziunea comună și bizară de atragere a turiștilor.

În primăvara lui 2012, cu câteva luni înainte ca cei doi să defileze fiecare în caleașca lui, unul în Mamaia, altul în Constanța, Radu Mazăre se poziționează vehement față de Corina Martin și, pe linie politică, „oficializează” relația dintre cei doi. Fostul primar declara atunci că se va întâlni cu Liviu Dragnea (secretar general al PSD la acea vreme), pentru a o propune ca secretar de stat la Ministerul Turismului pe Corina Martin, argumentând: „Eu nu am pretenţia ca domnul Hellvig să ştie turism, dar cred că e normal pentru a dezvolta turismul să fie acolo mâna lui dreaptă un secretar care să ştie turism şi madam Corina Martin ştie turism şi este şi agreată de toată lumea”. Dar se pare că Martin nu era suficient de agreată și la București, întrucât nu a fost numită niciodată nici secretar de stat, nici ministru al Turismului, așa cum spera „toată lumea”.

Cei doi nu așteaptă mult și, în primăvara anului 2013, merg la braț, deghizați, la Târgul de Turism al României, organizat la București. El era Ulise, ea era Medusa. Tot împreună defilează și un an mai târziu, de această dată încălecând motocicletele la Festivalul Seawolves Bike Fest.

2014 este și anul în care Corina Martin îi întoarce complimentele lui Radu Mazăre declarând cu emoție că „În istoria turismului românesc, Radu Mazăre va rămâne primul primar care a înţeles şi acceptat taxa de promovare într-o staţiune din România şi pentru asta îi mulţumesc!”. Pentru că, pentru cei care nu știau, Martin este cea care a insistat ca Mazăre să introducă o taxă de promovare a stațiunii Mamaia. Un fel de peșcheș din partea celor care locuiesc sau derulează afaceri în Mamaia pentru stăpânii stațiunii.

„Avem bani să promovăm turismul românesc!”, adăuga Martin. S-ar traduce corect astfel: O campanie agresivă cu sute de fotografii cu și despre Corina Martin, rochiile, coafurile și întâlnirile ei, împrăștiate peste tot, pe banii celor care plătesc peșcheșul. Un fel de taxă de promovare pe Facebook.

Dar procurorii îi despart pe cei doi camarazi din turism și le separă drumurile: Radu Mazăre la carnavalul DNA, iar Corina Martin în apogeul notorietății după ce rămâne singura stăpână a litoralului. Nu se mai consultă cu membrii Asociației Litoral Delta Dunării și preia tot mai multe din atitudinea, discursul și nevoia de a fi a fostului primar. Aceasta continuă să îi ia apărarea, chiar și după ce fostul primar este arestat, unul dintre episoade consumându-se în Bucovina, atunci când jurnaliștii o întreabă de ce îi permite lui Radu Mazăre să terfelească simboluri din istorie și să îl transforme pe Ștefan cel Mare în personaj de carnaval.

La așa întrebare, așa răspuns, iar accentele de aroganță nu pot lipsi: Ștefan cel Mare nu este numai al bucovinenilor, cum nici dacii nu aparțin numai celor din Alba Iulia. Ba mai mult, Corina Martin îi pune pe jurnaliști la punct amintindu-le că și ea organizează un „festival de istorie”. O stupizenie și o aberație sinistră, cum spunea directorul Muzeului de Istorie din Constanța.

Firmele Reginei și banii de la CJC

Într-unul dintre cele șase dosare penale colecționate de președintele CJC, Nicușor Constantinescu, procurorii DNA Constanța au descins și în sediul agenției de turism Mistral Tours (unde funcționează și Asociația Litoral Delta Dunării) și în Hotelul Cupidon din Eforie. Ambele sunt deținute de Corina Martin, ale cărei „pasiune” pentru istorie și „voluntariat” în organizarea Festivalului Antic Tomis nu putem să nu le subliniem, așa cum reies ele din rechizitoriul procurorilor:

SC Martin Resorts SRL, administrată de Corina Martin a încasat 40.000 lei de la CJC, pentru cazarea și masa participanților, timp de trei zile, la Festivalul Antic Tomis din anul 2012. Și Asociația Litoral Delta Dunării primea sume importante de bani înregistrate de CJC ca fiind „Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei”, fără a se menţiona şi destinaţia sumei solicitate şi fără a se anexa vreun document justificativ. Tot SC Martin Resorts SRL a primit de la CJC, prin Asociația Comunelor din România, filiala Constanța, alți 300.000 de lei pentru cazarea și masa unor persoane în cadrul unui schimb de experiență România-Republica Moldova, la Hotel Cupidon din Eforie. Și dragostea trece prin stomac, darămite pasiunea pentru istorie.

În perioada ce a urmat fatidicului an 2014, în care Nicușor Constantinescu și Radu Mazăre au fost extrași din cuiburi și plasați pentru o vreme în afara vieții publice, Corina Martin a devenit tot mai activă pe rețelele de socializare, având o agendă tot mai încărcată, deși a pierdut președenția Autorității Naționale a Asociațiilor din Turism.

Corina Martin încheie un deceniu de promovare teribilă a litoralului românesc marcând simbolic, dar fără să își dea seama, și încheierea unui ciclu. În 2016, Corina Martin se aruncă în brațele rușilor oferindu-le prețuri de 10 euro/noapte în hotelurile de 4 stele, la fel cum, în urmă cu 10 ani, „mentorul” său într-ale turismului le oferea rușilor și frumuseți autohtone, și cluburi moscovite.

Umbra lui Mazăre dispare din Mamaia treptat, încet și sigur.

Turismul, frustrările și scandalul diplomatic cu rușii

Colecția de funcții în virtutea cărora Corina Martin acordă interviuri, primește diplome și insigne și se întâlnește cu oficiali ai altor state, include președenția Federației Asociațiilor de Promovare Turistică din România și președenția Asociației Litoral-Delta Dunării.

Însă niciuna dintre funcțiile înghesuite în palmares nu îi asigură Corinei Martin statutul unui oficial român. Corina Martin nu reprezintă poziția oficială a statului român. Poate de-aici și frustrarea la târgurile de turism, refulată în vizitele programate cu o zi înainte de sosirea delegației oficiale a României, din cadrul Ministerului Turismului.

Sau sutele de poze cu și despre Corina Martin, prezentă la târguri de turism sau alte evenimente din aceeași zonă. Totul este despre Corina Martin, plecările și vestimentațiile sale, stările de spirit, succesele și dezamăgirile Corinei Martin și oamenii dragi ei. Da, toate au legătură cu turismul, sau cel puțin asta crede dumneaei, însă oricât și-ar dori, niciuna nu are legătură cu poziția oficială a României.

Nepăsarea sau lipsa de experiență ale Corinei Martin în construirea și consolidarea relațiilor diplomatice au aruncat turismul românesc pe buza unui scandal diplomatic între România și Federația Rusă, două state de la marginea Europei între care există deja o relație suficient de tensionată.

O dovadă a lipsei de tact, strategie și diplomație se regăsește în ieșirea publică din 29 noiembrie 2015, când Corina Martin face o declarație cinică și comite o gafă regretabilă față de statul turc, aliat strategic al României, membru NATO și unul dintre cei mai importanți parteneri economici.

Aceasta a declarat pentru jurnaliștii de la „Capital”: „Evident că România trebuie să profite acum de această situaţie, în sensul că avem oportunitatea, aşa cum s-a întâmplat anul trecut, când noi, la Constanţa, am reuşit să atragem un număr mult mai mare de vase de croazieră în urma situaţiei tensionate din Ucraina”, făcând referire la conflictul dintre Turcia și Rusia care a pus pe jar întreaga Europă și în urma căruia turcii au închis granițele turiștilor ruși. Iar românii le deschideau larg prin vocea Corinei Martin.

Două luni mai târziu, pe 24 ianuarie 2016, în timp ce România celebra „Mica Unire” a lui Alexandru Ioan Cuza, Corina Martin ateriza la Moscova. Pe 26 ianuarie aceasta anunța că s-a întâlnit cu ambasadorul României în Rusia, fără însă a menționa și numele șefului diplomației românești la Moscova: „Am primit susținere și suport din partea ambasadorului și am stabilit că vom susține împreună prezența noastră la Târgul de Turism din Rusia din primăvară, unde FAPT va participa!”.

Din păcate pentru președintele FAPT, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Federaţia Rusă, Vasile Soare, nu a încadrat ca fiind oficială întâlnirea cu doamna Martin și, deci, cu atât mai puțin relevantă. Ca un amănunt, Vasile Soare este un diplomat de elită, fost ambasador în Kazahstan, acolo unde a reuşit să reîmprospăteze micile comunităţi de români de acolo, urmaşii exilaţilor lui Stalin, din Basarabia. Totodată, Vasile Soare este unul dintre aceia preocupaţi activ de memoria românilor ucişi în URSS în timpul represiunilor staliniste şi al celui de-Al Doilea Război Mondial.

Pe de altă parte nu știm despre ce „susținere” și „suport” vorbește Corina Martin, în condițiile în care singurul comunicat referitor la promovarea turismului românesc publicat pe site-ul oficial al Ambasadei României în Federația Rusă face referire la vizita de lucru a delegației românești condusă de Anca Pavel-Nedea, președintele Autorității Naționale pentru Turism (ANT, instituție aflată în subordinea Ministerului Turismului). În comunicat sunt expuse în detaliu discuțiile referitoare la promovarea turismului românesc în Federația Rusă, dar nu există nicio precizare despre vizita Corinei Martin, discuțiile acesteia cu ambasadorul Vasile Soare și, sub nicio formă, nu este amintită vreo ofertă financiară pentru viitorii turiști ruși.

Cu toate acestea, Corina Martin a considerat că, deși nu este reprezentanta vreunei instituții a statului român sau a Ministerului Turismului, are autoritatea să înainteze o ofertă financiară pentru turiștii ruși, discriminatorie pentru turiștii din Uniunea Europeană, spre exemplu. Exceptând faptul că oferta este una deplasată și nerealistă, aceasta a fost încropită de Corina Martin fără să se consulte cu membrii Asociației Litoral Delta Dunării în numele cărora a purtat discuțiile.

Oferta înaintată de Corina Martin în numele hotelierilor români, fără un dialog prealabil cu reprezentanții Ministerului Turismului, a provocat reacții fără precedent din partea Autorității Naționale a Turismului, Autorității Naționale a Asociațiilor din Turism și a Federației Patronatelor din Turismul Românesc. Reprezentanții acestor instituții se arătau consternați de prețurile și condițiile înaintate de Corina Martin, pe care le catalogau ca fiind imposibil de susținut de hotelieri (10 euro/noapte în hotelurile de 4 stele).

Aceștia au mai precizat și că „Ambasada României la Moscova a perceput ca inutil şi nociv demersul Corinei Martin, care a vizitat Moscova şi a lansat această campanie cu două zile înainte ca în capitala Rusiei să ajungă o delegaţie oficială românească”. Aceeași ambasadă despre care Corina Martin anunța că îi oferă „sprijinul și suportul”.

În urma scandalului provocat de oferta „10 euro/noapte” pentru turiștii ruși, Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța s-a retras din ALDD. Mihai Daraban, Președintele Camerei de Comerț din România și președinte al CCINA Constanța, a argumentat că decizia instituției pe care o conduce vine în urma unei perioade în care au predominat „orgoliile personale ale Corinei Martin” și care a culminat cu „deciziile luate în nume personal”, „fără consultarea hotelierilor sau membrilor ALDD”. Într-o conferință de presă din 22 februarie 2016, Mihai Daraban a precizat că CCINA s-ar întoarce în Asociația Litoral Delta Dunării dacă aceasta nu ar mai fi condusă de Corina Martin.

Și Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea, ne-a declarat că instituția pe care o conduce nu a fost consultată în prealabil și că vor fi analizate atent atât varianta retragerii, cât și a păstrării CJT în asociația condusă de Corina Martin.

Cea mai recentă reacție pe această temă aparține Primăriei Constanța care, prin vocea primarului interimar Decebal Făgădău, a declarat că va avea „o discuţie cu doamna Martin”, în urma retragerii CCINA din asociația condusă de aceasta și a acumulării nemulțumirilor: „CCINA s-a retras şi Asociaţia Patronală vrea să se retragă. Dacă ele s-au retras, cine mai rămâne?”, se întreba retoric primarul Constanței, vorbind despre problemele din cadrul asociației.

La revenirea în țară, escapadele Corinei Martin la Moscova se finalizează cu două întâlniri la care au participat reprezentanții Consulatului General al Federației Ruse la Constanța.

Prima a fost o conferință de presă organizată, neinspirat, pe 2 februarie, zi în care sunt comemorați soldații români căzuți pe front în Al Doilea Război Mondial, la Stalingrad, în lupta cu Armata Roşie.

A doua întâlnire a Corinei Martin se desfășoară la Consulatul General al Federației Ruse la Constanța, unde discută și, evident, se fotografiază cu Vladimir Volkov, Consulul General, ocazie pe care o transformă într-una dintre cele mai importante ieșiri în mass-media ale diplomatului rus de la învestirea sa în funcție, din vara anului 2015.

Consulul general rus profită de moment pentru a transmite un mesaj clar, invocând identitatea celor două state: România și Rusia, un întreg. „Luând în considerare identitatea culturală, istorică şi confesională a celor două state, Consulatul General este de părere că dezvoltarea acestui tip de proiecte corespunde intereselor Rusiei şi ale României, contribuie la consolidarea cooperării spirituale şi ajutorului reciproc între vecinii apropiaţi în regiunea Mării Negre”, a declarat consulul general Vladimir Volkov.

Mesajul acestuia vine însă după unul și mai îndrăzneț, aparținând atașatului Vladimir Neceaev, din cadrul aceluiași consulat. Acesta a garantat că rușii sunt pregătiți să lase mulți bani în România, dar „turistul rus vrea condiții de cazare de calitate precum și servicii turistice în limba rusă, ghid, broșuri, meniuri”.

Ce presupun serviciile turistice în limba rusă? Imaginați-vă recepționere, cameriste și ospătari angajați cu prioritate pentru cunoștințele de limbă rusă. Vă puteți imagina cum ar fi ca meniurile, care în multe dintre restaurantele și hotelurile de pe litoral nu sunt traduse nici măcar în engleză, să fie traduse în rusă? Eventual să punem la punct și un ghid de bune maniere și regulile de bază respectate în Federația Rusă? Desigur, acesta din urmă s-ar adresa românilor care ar fi cazați în aceleași hoteluri cu turiștii ruși. Dincolo de glumă, afirmația extrem de îndrăzneață a tânărului atașat rus este un amănunt foarte important, dar care a fost trecut cu vederea prea ușor.

Oferta Corinei Martin nu are nicio acoperire în plan practic din cel puţin câteva motive. Întâi de toate, aceasta a precizat că oferta nu se adresează neapărat turiștilor din Moscova, „cât mai ales din centrele industriale mari rusești, pentru că acolo sunt foarte mulți salariați — Ekaterinburg, Novgorod, Rostov pe Don, Kaluha, Celiabinsk”. Problema este că România are doar trei misiuni consulare în Rusia: la Moscova şi consulatele generale din Sankt Petersburg şi Rostov pe Don. Deci, un turist din zona Uralilor sau din Siberia, sau chiar din zona europeană a Rusiei ar trebui să străbată sute sau mii de kilometri până la o misiune consulară pentru a obţine viza de România. Dacă oferta este de 10 euro, înseamnă că este vorba despre un turist modest financiar. Cum îşi poate permite el deplasări atât de lungi pentru o viză, aceste deplasări depăşind costul sejurului în România?

Apoi, cu ce mijloc de transport vor călători în România? Reglementările transporturilor dintre Federaţia Rusă şi UE, în contextul sancţiunilor reciproce, sunt foarte severe. Cum Aeroflot nu asigură curse charter, ce autoritate aeriană din România sau UE ar da aprobări pentru companii aviatice ruseşti pentru a ateriza la Tulcea sau Constanţa?

Coincidență sau nu, la două zile de la acest eveniment, Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse face declarații extrem de dure la adresa României. Referindu-se la o expoziție despre etnicii germani deportați în URSS în 1945, purtătorul de cuvânt Maria Zaharova a afirmat că România încearcă să rescrie istoria celui de-Al Doilea Război Mondial, considerând că expoziția cuprinde tonuri antisovietice și antirusești. Ministrul rus a conchis printr-o declarație tăioasă, amintind că românii au luptat împotriva trupelor sovietice: „Noi nu am uitat de partea cui a luptat armata română”.

Răspunsul omologului său român nu a întârziat să apară. Raluca Lunculescu, purtătorul de cuvânt al MAE român a declarat că „este regretabil și straniu modul în care sunt amestecate, în confuzie, evenimente și informații publice printr-un mesaj al cărui scop este dificil de înțeles. Suntem dezamăgiți de informarea deformată ce i-a fost oferită purtătorului de cuvânt”.

În ultimii ani, relațiile româno-ruse au atins un nivel important de încordare. Două dintre cele mai grave episoade au fost anexarea Crimeei de către Rusia și escaladarea conflictului dintre Rusia și Turcia, în contextul intensificării războiului din Siria şi al sporirii prezenţei militare ruse în sprijinul preşedintelui Bashar al-Assad. În spațiul Uniunii Europene accesul cetățenilor ruși este filtrat de nivelul ridicat al birocrației, de vize speciale și alte documente.

Dar Corina Martin probabil nu știe sau, mai rău, ignoră aceste aspecte. Contextul internațional și geopolitica Mării Negre pare că nu au nicio relevanță pentru doamna litoralului românesc, cu atât mai mult cu cât nu te poți fotografia lângă aceste două noțiuni.

Pentru cea care se vrea a fi șefa Turismului românesc nu are nicio relevanță nici faptul că la sfârșitul lunii mai 2015 a fost făcută publică o listă cu 89 de lideri politici, intelectuali sau șefi de instituții din Uniunea Europeană cărora le este interzis accesul în Federația Rusă.

Printre aceștia se află și cinci români: fostul consilier prezidențial Iulian Chifu, fostul ministru de externe Adrian Cioroianu, comandantul flotei militare a României, comandorul Tiberiu-Liviu Chodan, deputatul Eugen Tomac şi directorul adjunct Transgaz Gheorghe Haţegan.

Una dintre primele reacții în urma publicării listei respective a aparținut fostului director SRI, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Statele Unite ale Americii, George Maior, care a vorbit la acea vreme despre necesitatea unor „contramăsuri“ în contextul în care atitudinea Rusiei denotă consolidarea unui „nou tip de război rece”.

Corina Martin nu înțelege însă nimic din ce se întâmplă în jurul ei și, probabil, pică adesea în capcanele celor care îi gâdilă orgoliul arătându-se încântați de ofertele și ideile ei despre turism. Sau, dimpotrivă, înțelege prea bine și se face utilă pozând în cea care nu înțelege nici politica internă, nici pe cea externă. În cea de-a doua variantă, datele problemei se schimbă, iar lucrurile se complică. Acțiunile și deciziile acesteia se vor limpezi, însă, în curând.

Clanul Martin în dosarele DNA

În momentul în care a început divorțul, Corina Martin a decis că va păstra numele de familie al celui care avea să îi devină fost soț. Greu de înțeles motivele care au contribuit la această hotărâre, dar ușor de priceput prin prisma influenței pe care familia Martin o are atât în Constanța cât și, vom vedea, în afara țării. Cu rădăcini adânci și vechi în mediul de afaceri și politică, bărbații Martin au fost piese importante în structura imperiului clădit de trioul Mazăre-Constantinescu-Strutinsky.

Gheorghe Martin este seniorul trioului și a fost prefectul Constanței pe vremea lui Adrian Năstase, între anii 2002-2005. Este fratele lui Dumitru Martin, cel arestat de FBI pentru că ar fi dat mită 1 milion de euro pentru obținerea unui contract de salubrizare la baza NATO din Mihail Kogălniceanu. Gheorghe Martin, cumnatul Corinei Martin, este tatăl lui Eduard Martin, deputat PSD de Constanța. În anul 2002, jurnaliștii de la „Adevărul“ scriau pe larg despre afacerile prefectului de Constanța de la acea vreme și citau un document remis de „Capital Valley Bank”, din Roseville – California, conform căruia firma Polaris Enterprices Inc. (care îi avea ca acționari pe frații Gheorghe și Dumitru Martin) „menține balanțele în limitele a șapte cifre (în dolari, adică între 1-10 milioane de dolari – n.red) (…) și sunt considerați ca fiind clienți preferențiali”. Nu e de mirare că mai târziu Dumitru Martin avea să fie propulsat în topul miliardarilor din România. Jurnaliștii de la „Adevărul“ notau la acea vreme: „Astfel, în timp ce, în țară, zecile de firme, la care Gheorghe Martin este acționar sau/și administrator cumulează datorii de miliarde de lei față de bugetul de stat, în străinătate, mai exact în SUA, prefectul-patron întoarce cu lopata milioane de dolari. Este vorba de firma Polaris Enterprices Inc., cu sediul central în statul Delaware, orașul Wilmington, 1013 Centre Road, Districtul New Castle 19805”. De precizat este și faptul că, în anul 2009, Delaware era considerat cel mai important paradis fiscal din lume, fapt pe care frații Martin pare că îl intuiau încă din 2002.

Eduard Martin este fiul lui Gheorghe Martin și intră în Consiliul Județean Constanța la braț cu Nicușor Constantinescu, în anul 2004. După un mandat de consilier județean, Eduard Martin e trecut pe listele de parlamentari PSD și câștigă primul mandat în 2008 pentru ca mai apoi, în 2012, să fie reconfirmat în funcție fără nicio emoție pe valul USL. În tot acest timp afacerile au prosperat fără prea mare efort, deși România trecea printr-o criză economică gravă. Culmea ironiei este că Primăria Constanța condusă de Radu Mazăre hotărăște, tocmai în pragul acestei crize economice, să reînnoiască pentru următorul sfert de secol un contract de salubrizare fabulos: 335 milioane de euro. Și pentru că afacerile nu au culoare politică, ci doar același miros, al banilor, deputatul PSD de Constanța l-a botezat pe fiul pedelistului Silviu Prigoană pentru că, nu-i așa, un rege al gunoaielor putea să-și găsească nașul doar în persoana unui alt rege al gunoaielor. Pe tânărul Eduard Martin îl mai leagă de Radu Mazăre și altceva în afară de prosperitatea afacerilor: un dosar penal întocmit de procurorii DNA, în care magistrații susțin că deputatul PSD i-ar fi dat șefului său pe linie de partid 7 milioane de euro șpagă pentru ca acesta, în calitate de edil al Constanței, să îl ajute să obțină mai multe contracte de salubrizare. Ambii au fost trimiși în judecată. Un amănunt interesant este acela că Oana Aurora Martin, soția deputatului trimis în judecată pentru fapte de corupție, este șefa Secției consulare a Consulatului General al României la New York.

Dumitru Martin este fratele fostului prefect, unchiul deputatului și fostul soț al Corinei Martin. Cei doi au fost căsătoriți în perioada 1997-2011. Dumitru Martin fondează Polaris M Holding alături de fratele său în 1998 și tot atunci câștigă și prima licitație pe o perioadă de 10 ani, pe vremea când Primăria Constanța era condusă de democratul Gheorghe Mihăieși. Schimbarea primarului le-a priit fraților Martin, întrucât, în anul 2008, fostul democrat Radu Mazăre le reînnoiește contractul pe o perioadă de un sfert de veac și în schimbul unei sume fabuloase: 335 milioane de euro. Nu degeaba Dumitru Martin poza într-un prosper om de afaceri, iar în 2010 el ocupa locul 127 în Top 300 al celor mai bogaţi români, cu o avere estimată la 40 de milioane de euro, cea pe care a fost nevoit să o împartă în 2011, odată cu cererea acestuia în instanță de a divorța de Corina Martin. Însă lăcomia și graba lui Dumitru Martin de a-și umple conturile până la refuz l-au înfundat când se aștepta mai puțin. În prima zi de iarnă, când românii erau în toiul festivităților dedicate Zilei Naționale, un breaking-news bombă stupefia opinia publică și mass-media: Dumitru Martin era arestat pe Aeroportul Internaţional din San Francisco, fiind acuzat de luare de mită în urma unei anchete a FBI. Dumitru Martin călătorise de la New York la San Francisco unde agenții sub acoperire îl invitaseră dându-se drept intermediarii unei afaceri de nerefuzat: Un milion de dolari ar fi fost suma pe care Martin ar fi plătit-o în vederea obţinerii unui contract prin care Polaris să furnizeze forţelor aeriene americane staţionate la baza Mihail Kogălniceanu din România, pe o perioadă de cinci ani, containere de transport şi depozitare. Dincolo de faptul că americanii s-au declarat șocați de valoarea șpăgii, notând-o la recorduri, ancheta acestora a mai scos la iveală niște amănunte interesante în contextul intern actual.

Jurnaliștii de la „Evenimentul Zilei“ au trecut în revistă faptul că, în derularea anchetei, FBI nu a colaborat cu serviciile românești de informații, cel mai probabil din cauza faptului că firma de salubrizare condusă de clanul Martin are contracte privilegiate cu SRI și SIE încă din anul 2008. Este același an în care cei trei Martin au dat lovitura și la Constanța, acolo unde Radu Mazăre le-a concesionat serviciul pentru un sfert de secol. Anul Summit-ului NATO la București.

Același Radu Mazăre care, la brațul Corinei Martin, a acaparat și transformat turismul de pe litoral în propriul instrument de campanie și promovare. Timp de un deceniu, deghizați în costume occidentale, amândoi au jucat rolul portavocei care inocula maselor același mesaj obsesiv, dublați fiind de oficialii diplomatici și o parte importantă a presei: rușii, la ruși, de la ruși.