Constanța urbană și obiceiurile electorale: Unde merg 29% din voturile constănțenilor?

În județul Constanța, la nivelul alegerilor locale din anul 2012, existau pe listele electorale 638.508 persoane cu drept de vot. Dintre acestea, municipiul Constanța înregistra 274.645 persoane cu drept de vot (aprox. 43%), pe listele celor 11 orașe constănțene erau trecute 182.476 persoane cu drept de vot (aprox. 29%) iar restul de 181.387 persoane cu drept de vot (aprox. 28%) veneau din cele 58 de comune ale județului.

Astfel, putem spune că opțiunile de vot ale electoratului din cele 11 orașe cântăresc destul de greu în economia unor alegeri la nivelul județului Constanța. Practic, voturile venite din orașele constănțene configurează aproape 30% din Consiliul Județean Constanța.

Pentru acest lucru, am analizat votul, începând din 1996 și până în 2012, în cele 2 municipii (Mangalia și Medgidia) și 9 orașe (Băneasa, Cernavodă, Eforie, Hârșova, Murfatlar, Năvodari, Negru Vodă, Ovidiu, Techirghiol), folosind datele furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă din România.

Voturile venite din cele 11 orașe ale județului Constanța (în afara reședinței de județ) sunt cu atât mai importante cu cât media prezenței la vot în cele 5 scrutine electorale (1996-2012) la nivelul orașelor a fost de 60.80%, peste media înregistrată pe întreg județul: 56.11%.

Din punct de vedere electoral, putem împărți orașele Constanței în trei categorii:

•Orașe mari, cu peste 30.000 de votanți – Medgidia, Mangalia, Năvodari
•Orașe medii, între 10.000 și 20.000 de votanți – Cernavodă, Ovidiu
•Orașe mici, sub 10.000 de votanți – Eforie, Hârșova, Murfatlar, Techirghiol, Negru Vodă, Băneasa

---

TOP DUPĂ NUMĂRUL APROXIMATIV DE VOTANȚI

1. Medgidia – 39.000
2. Mangalia – 36.000
3. Năvodari – 34.000
4. Cernavodă – 16.000
5. Ovidiu – 12.000
6. Eforie – 9.000
7. Hârșova – 9.000
8. Murfatlar – 9.000
9. Techirghiol – 6.500
10. Negru Vodă – 4.600
11. Băneasa – 4.400

---

Dacă vorbim de prezența la vot, putem realiza un clasament în funcție de media cu care au ieșit locuitorii fiecărui oraș la vot în cele 5 scrutine electorale, din 1996 și până în 2012.

Astfel, vom vedea că pe primele 5 poziții se clasează exact orașele cu cel mai mic număr de votanți din județul Constanța, în speță Băneasa, Hârșova, Eforie, Techirghiol și Negru Vodă.

Deși sunt trecute în categoria orașelor, aceste comunități păstrează trăsăturile pe care le-am evidențiat în articolul „Cei mai puternici primari din Constanța rurală în ultimii 20 de ani“, adică faptul că în comunitățile mai mici media ieșirii la vot este mai mare.

---

TOP DUPĂ MEDIA PREZENȚEI LA VOT

1. Băneasa – 65.80%
2. Hârșova – 65.30%
3. Eforie – 63.50%
4. Techirghiol – 63.50%
5. Negru Vodă – 62.85%
6. Cernavodă – 62.28%
7. Murfatlar – 62%
8. Medgidia – 61.52%
9. Ovidiu – 57.11%
10. Mangalia – 54.50%
11. Năvodari – 50.50%

---

Un alt indicator electoral pentru orașele județului Constanța poate fi cea mai mare prezență la vot într-un scrutin electoral.
Astfel, vom observa că orașele constănțene au obținut cele mai mari prezențe la vot după cum urmează:

---

TOP DUPĂ CEA MAI MARE PREZENȚĂ LA VOT

1. Băneasa – 72.90% – 2012
2. Medgidia – 69.69% – 1996
3. Hârșova – 69.52% – 2004
4. Cernavodă – 68.19% – 2004
5. Murfatlar – 68% – 2012
6. Techirghiol – 67.55% – 2004
7. Negru Vodă – 67.12% – 1996
8. Eforie – 67.07% – 2004
9. Ovidiu – 63.17% – 2012
10. Năvodari – 61.18% – 2012
11. Mangalia – 59.54% – 1996

---

În acest moment, configurația politică în orașele constănțene este următoarea: 5 primării conduse de PNL (Băneasa, Medgidia, Cernavodă, Techirghiol, Mangalia) și 6 de PSD (Hârșova, Năvodari, Ovidiu, Eforie, Negru Vodă, Murfatlar), ambele partide deţinând câte un edil condamnat. PSD mai are un reprezentant eliberat din funcție în urma unei decizii a Agenției Naționale de Integritate (Ion Nicolin – Negru Vodă).

Un alt aspect foarte important este acela că balanța de putere la nivelul orașelor nu s-a reflectat niciodată în configurația politică a Consiliului Județean Constanța.

Spre exemplu, în anul 1996, atunci când CDR obținea 10 mandate în Consiliul Județean, PDSR 7 mandate iar PSDR 7 mandate, situația era răsturnată la nivelul orașelor. CDR reușea să câștige doar 2 orașe, PDSR 3 și PSDR 4.

În anul 2000 lucrurile au stat cam la fel, atunci când câștigătorii celor mai multe mandate la județ – PDSR au reușit să câștige doar două orașe, iar cei de pe locul doi la județ – PD, reușeau să își adjudece nu mai puțin de 5.

Din 2004 a început dominarea clară a PSD, condus de tandemul Radu Mazăre – Nicușor Constantinescu. Chiar și așa, orașele județului Constanța au fost împărțite aproape frățește între dreapta și stânga politică.

În 2004, PSD adjudeca 6 orașe, PNL și PD 5 orașe.

În 2008 PSD adjudeca 6 orașe, PNL și PDL 5 orașe.

În 2012, deși la nivel central funcționa USL (Uniunea Social Liberală), doar în două orașe din 11 a funcționat alianța, în restul orașelor existând candidați atât din partea PSD, cât și din partea PNL.

De asemenea, primăriile au fost împărțite după aceeași formulă: PSD – 6, PNL – 5 (incluzându-l pe Cristian Radu, candidat independent la Primăria Mangalia, trecut ulterior la PNL).

Situația politică în orașele constănțene și istoricul scrutinelor locale 1996-2012

– Orașe mari –

MEDGIDIA

Municipiul Medgidia are cel mai mare număr de votanți din județul Constanța, cu excepţia reşedinţei de judeţ, aproximativ 39.000. Prezența medie la vot în cele cinci scrutine electorale este de 61.52%, iar cea mai mare prezență s-a înregistrat în anul 1996 – 69.69%.

De remarcat este faptul că municipiul Medgidia a votat, începând cu anul 2000, mereu dreapta. Acest lucru este important de semnalat, deoarece este vorba despre o localitate dezindustrializată, cu o economie cu mult sub domeniul potenţialului şi a ceea ce a fost acum mai bine de un sfert de veac, şi cu destule probleme sociale.

Dacă în anul 1996 Mircea Pintilie devenea primar din partea PSDR, cu 74.23% și 17.476 voturi, în anul 2000 câștiga al doilea mandat, însă din partea PD, cu 69.64% și 15.240 voturi.

A urmat un mandat câștigat de Dumitru Moinescu în 2004 din partea aceluiași partid – PD, cu 51.46% și 12.896 voturi.

În anul 2008 câștigă Marian Iordache din partea PNL, cu 60.30% și 12.661 voturi și încă o dată, în anul 2012, din partea USL (PNL), cu 55.03% și 11.320 voturi.

De remarcat este faptul că toate alegerile din Medgidia pentru funcția de primar au fost câștigate din primul tur, cu scoruri foarte mari, în afara celor din anul 2004, atunci când Dumitru Moinescu l-a învins în două tururi pe Mircea Pintilie, venit după două mandate în fruntea primăriei.

După aceste date, putem spune că electoratul din Medgidia are un profil de dreapta și este foarte ordonat și sigur în ceea ce privește opțiunile de vot.

De aceea, în Medgidia de după 2000, primăria este legată de două nume: Marian Iordache și Dumitru Moinescu, care s-au bătut pentru scaunul de primar în ultimele trei scrutine.

MANGALIA

Municipiul Mangalia are aproximativ 36.000 de persoane cu drept de vot. Prezența medie la vot este de 54.5%, iar cea mai mare prezență s-a înregistrat în anul 1996 – 59.54%.

Dacă în ceea ce privește Medgidia există două nume cunoscute legate de primărie, la Mangalia putem spune că, din 1996 și până astăzi, un singur om politic a reușit să facă acest lucru: Zanfir Iorguș. Longevitatea politică a fostului primar şi, în acelaşi timp, trecerea multor partide pe la conducerea administraţiei mangaliote se produc într-un oraş care ar presupune activităţi economice dinamice, cu o clasă de mijloc structurată, legată în special de turism şi construcţia de nave.

Primar în 1996 din partea Convenției Democratice din România (58.88% și 9.877 votanți), din partea aceluiași partid în 2000 (67.93% și 13.521 votanți) și în 2004 din partea PSD (61.70% și 11.291 voturi), Zanfir Iorguș a pierdut în fața lui Claudiu Tusac în anul 2008, acesta din urmă obținând 52.02% și 8.813 voturi din partea PSD și în 2012, de această dată din partea PDL, în fața independentului Cristian Radu, care obține 57.57% și 9.512 voturi.

În prezent, primarul municipiului Medgidia este membru PNL iar eternul candidat la Primărie și deținător a trei mandate în fruntea acesteia, Zanfir Iorguș, este membru PSD.

NĂVODARI

Orașul Năvodari a cunoscut una dintre cele mai mari creșteri ale populației din 1996 și până astăzi, acest lucru reflectându-se și în numărul de votanți de pe listele electorale. Dacă în anul 1996 votau 24.006 persoane, la scrutinul din 2012 au fost pe liste 34.057 persoane cu drept de vot, cea mai mare creștere dintre orașele constănțene. Cel mai important procentaj din această dinamică revine foştilor locuitori ai municipiului Constanţa care, din diferite considerente, au preferat să îşi schimbe domiciliul permanent.

Prezența medie la vot este de 50.5%, iar cea mai mare prezență s-a înregistrat în anul 2012 – 61.18%.

În anul 1996, Primăria Năvodari a fost câștigată de Ion Dobre, din partea Partidului Alianței Civice, cu 52.94% și 4.281 voturi, pentru ca în anul 2000, tot acesta, însă din partea PD, reușind să câștige cu 74.27% și 6.879 voturi.

În anul 2004 a câștigat Tudorel Calapod din partea aceluiași PD, cu 50.18% și 7.322 voturi.

Ultimele două scrutine au fost câștigate de Nicolae Matei, din partea PSD: în anul 2008 cu 57.79% și 8.671 voturi și în anul 2012 cu 70.92% și 14.456 voturi. În acest moment Nicolae Matei este arestat pentru fapte de corupție.

Este interesantă evoluţia puterii la Năvodari, destul de asemănătoare celei din Constanţa vecină: începuturile aparţin dreptei politice pentru ca, odată ce PSD a putut desemna personajul cheie (în cazul de faţă, Nicolae Matei), să devină inexpugnabil. Această paralelă Constanţa – Năvodari, în dominaţia PSD, poate fi continuată şi prin modul de propagare a imaginii publice a edilului şef şi a proiectelor lui, şi Radu Mazăre, şi Nicolae Matei constituindu-şi propriile organe de presă (post de televiziune, posturi de radio, presă scrisă).

– Orașe medii –

CERNAVODĂ

Și în orașul Cernavodă există un nume care iese în evidență și care are legătură cu toate alegerile pentru primăria orașului: Gheorghe Hânsă. Dacă în anul 1996 s-a clasat doar pe poziția a patra, atunci când primar a ieșit Tiberiu Birda din partea PSDR, cu 65.14% și 4.152 voturi, în anul 2000 Gheorghe Hânsă a ajuns în fruntea primăriei din partea PNL, câștigând cu un procentaj de 58.07% și 4.260 voturi.

A urmat încă un mandat câștigat în anul 2004, din partea aceluiași PNL, cu 61.84% și 6.059 voturi și o pauză în anul 2008, atunci când a pierdut în fața reprezentantului PSD, Mariana Mircea, care a obținut 65.56% și 5.510 voturi.

Gheorghe Hânsă a revenit în fruntea primăriei în 2012, câștigând, tot din partea PNL, cu 40.02% și 3.954 voturi.

Orașul Cernavodă are aproximativ 16.000 de oameni pe listele electorale. Prezența medie la vot este de 62.28%, iar cea mai mare prezență s-a înregistrat în anul 2004 – 68.19%.

Prin longevitatea obsesivă a unui singur personaj în funcţia de primar sau în competiţiile electorale, Cernavodă devoalează mai degrabă imaginea unui oraş asistat, cu puţine soluţii şi proiecte de dezvoltare.

OVIDIU

Orașul Ovidiu are aproximativ 12.000 de persoane cu drept de vot. Prezența medie la vot este de 57.11%, iar cea mai mare prezență
s-a înregistrat în anul 2012 – 63.17%.

La Ovidiu, în anul 1996, a câștigat Dumitru Posa din partea PDSR cu 56.08% și 3.186 voturi, la fel ca și în anul 2000, cu 62.86% și 2.842 voturi.

A urmat Ion Podaru în 2004, din partea PNL, câștigând cu 56.14% și 3.230 voturi și mai apoi Dumitru Bocai din partea PDL, în 2008, cu 52.47% și 3.202 voturi.

În prezent, primar este George Scupra care a câștigat în anul 2012 din partea PSD cu 33.95% și 2.598 voturi.

Ceea ce deosebeşte Ovidiu de celelalte oraşe este dinamica schimbărilor edililor şi a partidelor care au condus administraţia locală, niciunul dintre primari nereuşind reînnoirea mandatului la ultimele trei scrutine electorale.

– Orașe mici –

EFORIE

Orașul Eforie are cel mai vechi primar în funcție dintre toate mediile urbane constănțene.

Ion Ovidiu Brăiloiu, reprezentantul PSD, a câștigat trei mandate: în 2012 cu 53.33% și 3.206 voturi, în 2008 cu 51.12% și 3.099 voturi și în 2004 cu 55.07% și 3.055 voturi.

În 2000 primăria a fost câștigată de PD prin Mihai Cosma, cu 50.37% și 2.160 voturi iar în 1996 de același Mihai Cosma din partea PSDR, cu 57.38% și 2.456 voturi.

Prezența medie la vot în Eforie este de 63.5%, iar cea mai mare prezență s-a înregistrat în anul 2004 – 67.07%. Media numărului de votanți aflați pe lista electorală variază în jurul cifrei de 9.000.

Rezistenţa la schimbare a Primăriei din Eforie poate avea legătură şi cu performanţele celui care câştigă, din 2004, dar şi cu soluţiile foarte puţine de dezvoltare urbană pe care le are oraşul. Fără altă sursă majoră de venit în afara turismului, Eforie este un oraş marginal al judeţului iar locuitorii săi dovedesc conservatorism la urne.

HÂRȘOVA

Dacă Hârșova a fost câștigată în anul 1996 de Gheorghe Cabuz din partea PDSR cu 54.59% și 2.592 voturi, alegerile următoare au fost împărțite între Ionel Chiriță și Tudor Nădrag.

În anul 2000, Ionel Chiriță câștigă din partea PNL cu 56.91% și 2.828 voturi iar în anul 2004, din partea aceluiași partid, cu 51.10% și 2.745 voturi.

Au urmat mandatele câștigate de Tudor Nădrag în anul 2008 din partea PDL, cu 72.81% și 3.177 voturi și în anul 2012, din partea PSD, de această dată, învingându-l pe Ionel Chiriță cu 44.46% și 2.478 voturi.

Prezența medie la vot în Hârșova este de 65.3%, iar cea mai mare prezență s-a înregistrat în anul 2004 – 69.52%. Media numărului de votanți aflați pe lista electorală variază în jurul cifrei de 9.000.

Împărţirea bătăliei electorale şi a mandatelor, de patru scrutine, între doi candidaţi denotă, şi la Hârşova, puţinătatea resurselor politice de anvergură, inconsecvenţa proiectelor de dezvoltare durabilă şi starea de letargie economică în care se regăseşte oraşul după trecerea la democraţie, în 1990.

MURFATLAR

Murfatlar (fost Basarabi) este cel de-al doilea oraș, alături de Mangalia, care a fost câștigat de un independent.

În anul 1996, Marian Vasiliev, actual senator UNPR, câștiga independent cu 50.56% și 2.383 voturi.

Au urmat cele două mandate ale lui Nicolae Crivineanu: în 2000, din partea PDSR cu 51.47% și 2.545 voturi și în 2004, din partea PSD, cu 52.80% și 2960 voturi.

În 2008, Gheorghe Cojocaru a câștigat din partea PDL cu 51.57% și 2.947 de voturi, iar în 2012 a pierdut în fața lui Valentin Saghiu, reprezentant al PSD, cu 34.05% și 2113 voturi.

Prezența medie la vot este de 62%, iar cea mai mare prezență s-a înregistrat în anul 2012 – 68%. Media numărului de votanți aflați pe lista electorală variază în jurul cifrei de 9.000.

TECHIRGHIOL

Techirghiolul, în urma unei analize a scrutinelor, se delimitează ca un oraș cu o populație ce votează dreapta politică.

În afara scrutinului din anul 2004, atunci când primar a devenit reprezentantul PSD, Dumitru Romulus Bratu, cu 76.34% și 2.566 voturi, toate celelalte alegeri au fost câștigate de reprezentanți ai partidelor de dreapta.

În 1996 a câștigat Petre Nicolae, din partea CDR, cu 60.14% și 1.722 voturi, în anul 2000 același Petre Nicolae, din partea PNL, cu 52.70% și 1.766 voturi, în 2008 Viorel Adrian Stan, din partea PNL, cu 50% și 1.941 voturi și în anul 2012, același Viorel Adrian Stan, din partea USL (PNL), cu 78.54% și 3.111 voturi.

În acest moment, Viorel Adrian Stan este condamnat cu suspendare în primă instanță.

Prezența medie la vot în Techirghiol este de 63.5%, iar cea mai mare prezență s-a înregistrat în anul 2004 – 67.55%. Media numărului de votanți aflați pe lista electorală variază în jurul cifrei de 6.500.

NEGRU VODĂ

Negru Vodă se traduce, din anul 1996 și până astăzi, prin numele lui Ion Nicolin. Primar de cinci mandate, Nicolin a câștigat alegerile din 1996, din partea PDSR cu 65.62% și 1.646 votanți, în anul 2000 din partea PD cu 62.78% și 1.694 voturi, în 2004 din partea PSD cu 59.39% și 1.486 voturi, în 2008 din partea PSD cu 60.30% și 1.691 voturi și în 2012 din partea PSD cu 41.40% și 1.166 voturi.

În prezent, Ion Nicolin nu mai deține funcția de primar, fiind suspendat în urma unei decizii nefavorabile a Asociației Naționale de Integritate.

Prezența medie la vot este de 62.85%, iar cea mai mare prezență s-a înregistrat în anul 1996 – 67.12%. Media numărului de votanți aflați pe lista electorală variază în jurul cifrei de 4.600.

Eternizarea unei singure persoane într-o funcţie, vreme de un sfert de secol, aduce după sine o serie întreagă de întrebări legate de calitatea vieţii politice din Negru Vodă, de eforturile reale de modernizare şi dezvoltare şi de existenţa unei alternative reale la veşnica putere.

BĂNEASA

Băneasa este cel mai mic oraș în raport cu numărul de alegători înscriși pe listele electorale: aproximativ 4.400.

Orașul Băneasa a avut, până în anul 2012, un trecut legat de PSD. Reprezentantul acestui partid, Gelu Iordache, reușind să câștige alegerile de trei ori: în anul 1996 cu 56% și 1.384 de voturi, în anul 2004 cu 55.58% și 1.434 voturi și în anul 2008 cu 50.45% și 1.428 voturi.

Mandatul din anul 2000 a fost câștigat din partea PD de Nicolae Coman cu 61.79% și 1.710 voturi, iar ultimele alegeri au fost câștigate de Ion Marin din partea PNL cu 32.71% și 990 voturi.

Prezența medie la vot este de 65.80%, iar cea mai mare prezență s-a înregistrat în anul 2012 – 72.90%.