România va intra, în scurt timp, în campanie electorală. Atât administrațiile locale, în luna iunie, cât și Parlamentul țării, în noiembrie, își vor găsi noii reprezentanți. Sau vor fi reconfirmați precedenții. Info Sud-Est vă propune, în perioada rămasă până la alegerile locale din vara acestui an, o serie de articole care vor avea ca temă configurația politică ale celor două județe dobrogene, Tulcea și Constanța. În edițiile precedente am alcătuit un top, în urma unei analize a informațiilor publicate de Autoritatea Electorală Permanentă, al celor mai puternici primari din mediul rural constănțean și tulcean. Criteriile care au stat la baza analizei au fost numărul de mandate exercitate în fruntea administrațiilor locale, procentajele obținute în scrutinele trecute și, nu în ultimul rând, numărul de voturi obținute de-a lungul anilor.
Citește și „Cei mai puternici primari din Constanța rurală în ultimii 20 de ani“
În judeţul Constanţa există 58 primării în mediul rural: dintre acestea, 15 edili sunt în funcţie la al patrulea mandat (26% dintre primarii din mediul rural) iar doi dintre ei la al cincilea mandat (3,5% dintre primarii din mediul rural). În judeţul Tulcea, longevitatea în fruntea administraţiilor locale nu este la fel de răspândită ca în judeţul vecin. Dintr-un număr de 46 primării în mediul rural, doar trei edili în funcție au 5 mandate (11% dintre primarii din mediul rural) și trei primari au 4 mandate (8,7% dintre primarii din mediul rural).
Scrutinul din 2012 ne-a arătat că, spre deosebire de constănțeni, tulcenii sunt mai deschiși către „taxarea” lipsei de activități a edililor sau a nemulțumirii față de primari, prin schimbarea acestora.
Mai remarcăm că cea mai mare medie a procentajelor merge înspre Constanța, 83.21%, înregistrată de Mugur Mitrana, primarul comunei 23 August. Urmărind acest criteriu, Tulcea se află la o distanță de 10%. Cea mai mare medie a procentajelor îi aparține Georgetei Ciupitu, primar de 3 mandate în Chilia Veche: 74.71%.
Tot aici trebuie să mai subliniem și faptul că, în județul Constanța, o medie mare a procentajelor a fost obținută de mai mulți primari, prin comparație cu județul Tulcea. Acest lucru arată fie lipsa unei oferte bogate de candidați în mediul rural constănțean, fie existența unui nucleu electoral dur, omogen, bine constituit și care votează în bloc un tipar de candidat, într-o anumită perioadă.
De remarcat este faptul că, în comparație cu județul Constanța, acolo unde cele mai mari procentaje obținute au fost în comune mici, cu puțini locuitori (Gârliciu, Vulturu), în județul Tulcea cele mai mari procentaje sunt deținute de primarii care se află și în topul ce face referire la media numărului de voturi obținute, adică aceea din comunele cu mulți locuitori. Altfel spus, vorbim de o legitimitate mai solidă acordată de tulcenii din comunitățile medii și mari.
Citește și „Cei mai puternici primari din Tulcea rurală în ultimii 20 de ani“
Totodată, trebuie punctat și faptul că cel mai mare procentaj obținut într-o luptă electorală pentru primărie, în mediul rural tulcean – 80.85%, nici măcar nu ar intra în top 10 procentaje din județul Constanța, acolo unde locul 10 are un procentaj de 84.09%, iar primele 4 poziții dețin un procentaj de peste 90%. Acest lucru denotă faptul că electoratul tulcean din mediul rural este mult mai echilibrat, iar jocul democrației mult mai bine însușit. Rezultatele de peste 90% obţinute de candidaţii din judeţul Constanţa relevă lipsa cronică a ofertei politice locale pentru că, indiferent de rezultatele obţinute sau de programele anunţate, într-o competiţie obişnuită această situaţie este şi anormală, şi nesănătoasă.
În ce privește alegerea primarilor în funcție de criteriul de gen, observăm că în județul Tulcea există mai multe femei în fruntea primăriilor față de județul Constanța. Dacă în Constanța doar 4 femei conduc primării rurale, în Tulcea există 6 astfel de cazuri. Iar dacă raportăm prezența femeilor-primar la numărul localităților din cele două județe, observăm că femeile sunt mult mai bine reprezentate în județul din nordul Dobrogei. Chiar și așa, observăm că discursurile femeilor inspiră mai puțină încredere în ochii unui electorat îmbătrânit și conservator.
Nu în ultimul rând, dacă vorbim de numărul de voturi obținut în medie de candidații la primăriile din mediul rural, situațiile sunt asemănătoare în ambele județe, păstrând însă raportul dintre populațiile celor două județe. Un alt aspect întâlnit și în Constanța, și în Tulcea este acela că primele poziții din ambele topuri depășesc numărul de voturi cu care se poate câștiga un oraș din Dobrogea. Aceasta este una dintre urmările directe ale „transformării” comunelor în orașe, un proces haotic și lipsit de logică din perioada comunistă.
De punctat este faptul că în județul Constanța, deși dezvoltat din punct de vedere economic și al resurselor, PSD, un partid care promovează politicile sociale, deține majoritatea primăriilor din mediul rural. În județul Tulcea situația stă exact invers. Deși județul este mai slab dezvoltat decât vecinii de la sud, PNL, un partid cu politici liberale, de dreapta, este mai bine reprezentat în primăriile din mediul rural. Paradoxul din Dobrogea face ca un județ bogat să aleagă PSD, în timp ce unul mai puțin dezvoltat să voteze PNL.
În ceea ce privește formaţiunile şi uniunile comunităţilor etnice, observăm că în județul Constanța nu există nici un primar ales pe listele care reprezintă interesele unei minorități, iar în Tulcea există doar unul – Ivan Ignat, primar de 5 mandate al comunei Slava Cercheză. Acest lucru este extrem de important de semnalat pentru că există localităţi dobrogene în care numărul alegătorilor neromâni (turci, tătari, ruşi lipoveni) este semnificativ, uneori chiar majoritar. În aceste comune- din judeţele Tulcea şi Constanţa- se regăsesc în fruntea administraţiilor edili proveniţi din partidele sau formaţiunile politice tradiţionale. Astfel, putem remarca o diferenţă majoră între comunităţile rurale din Dobrogea şi cele din zonele locuite majoritar de maghiari, din Transilvania, de exemplu.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
