Taxa de 25 de lei pentru coletele extracomunitare a provocat, în ultimele săptămâni, un val de panică și furie pe rețelele de socializare, conform unei monitorizări a reporterilor Info Sud-Est și G4Media.
Valul de reacții pare să fi pornit de la un articol publicat de ziarul ”Adevărul”, în 30 ianuarie 2026, care susține că așa-numita ”taxă Temu” ar fi redirecționat avioanele cu marfă de pe aeroportul Otopeni către Budapesta și ar fi generat pierderi economice importante pentru România.
Denumirea informală de ”taxă Temu” vine din faptul că măsura afectează direct platformele de e-commerce din China, precum Temu, Shein sau AliExpress, de unde românii cumpără tot mai frecvent în ultimii ani. Pentru că e ieftin.
Deși introducerea ”taxei Temu” a fost anunțată încă din vara anului trecut și explicată clar ca nefiind o taxă vamală, ci o obligație fiscală aplicată fluxurilor de colete extracomunitare cu valoare sub 150 de euro, și este în vigoare deja de o lună, subiectul a revenit recent în atenția românilor, odată cu articolul din ”Adevărul”.
- „Propunem o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro. Această taxă va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat care preiau aceste colete, astfel încât să prindem și coletele care vin direct din zone extracomunitare în România și prin alte hub-uri în România. Odată instituită această taxă, cei care vor să își stabilească hub-uri logistice în România și vor să distribuie din România nu vor plăti acești bani. Îi invităm dacă vor să facă business în România să își stabilească hub-uri în România”, a fost declarația lui Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, din august, când a fost anunțată implementarea taxei de 25 de lei.
Materialul care susține că avioanele cargo sunt ”alungate din România” pornește de la declarațiile unor reprezentanți ai industriei vamale, care afirmă că marile platforme asiatice, precum Temu sau Shein, ar fi ales să redirecționeze transporturile aeriene către alte state UE, precum Ungaria, pentru a evita taxa de 25 de lei per colet. Din această premisă se trage concluzia că România ar pierde atât taxa respectivă, cât și venituri importante din TVA și taxe vamale.
Problema este că aceste afirmații nu au suport în date oficiale. Ministerul Finanțelor a precizat public că nu există dovezi statistice care să confirme relocarea zborurilor cargo din cauza taxei și a catalogat informațiile despre presupuse pierderi fiscale drept exagerări sau dezinformări, conform G4Media. Instituția mai arată că, după introducerea taxei, numărul coletelor extracomunitare procesate în România nu a scăzut, ci a crescut, lucru susținut și de Economedia.
- „Unele afirmații din mass-media susțin că redirecționarea coletelor prin alte state membre ar fi cauzată exclusiv de introducerea taxei. În realitate, piața logistică internațională este dinamică, iar operatorii și platformele de comerț online pot adapta rutele și procedurile în funcție de diverși factori comerciali, de reglementare și operaționali, nu doar de un singur element fiscal” mai susține ministerul.
Narațiunea, virală pe social media
Subiectul a devenit viral în social media, alimentat de o fotografie realizată cu inteligența artificială care ilustrează vămile României și Ungariei. Imaginea sugerează că, în timp ce în Ungaria intră peste 200.000 de colete non-UE pe zi, România ar pierde 100 de milioane de euro din taxe vamale, în loc să câștige 38,5 milioane din taxa ”abuzivă” de 25 de lei.
Narațiunea a stârnit discuții pe internet, deoarece românii folosesc frecvent platforme precum Temu, Shein sau AliExpress, unde pot găsi produse chiar și de zece ori mai ieftine decât pe platformele românești, care, în multe cazuri, au același producător din Asia, prin intermediul sistemului de drop shipping.
Potrivit Cambridge Dictionary, drop shipping este un sistem de vânzare în care magazinul online nu ține produse în stoc, ci transmite comenzile direct către furnizor sau producător, care livrează produsul clientului.
- Citește și: Cum am ajuns să fiu dependentă de cumpărături pe Shein și Temu din cauza TikTok și de ce să nu faci ca mine
Majoritatea postărilor dau vina pe Ilie Bolojan, ”premierul austerității”, pentru presupusa decizie ”proastă” de a impune această taxă și susțin că măsura s-a întors împotriva lui.
Una dintre cele mai virale postări de pe Facebook, cu peste 11.000 de aprecieri, susține că transportul românesc a fost ”scos din joc” după implementarea taxei ”Temu” și că ”zecile de milioane pe lună se mută frumos în conturile vecinilor din Ungaria”.
Deși narațiunea susține că plecarea fluxurilor de e-commerce către alte aeroporturi din regiune ”blochează dezvoltarea Otopeni ca hub logistic regional”, trebuie menționat că România nu a fost nici înainte de introducerea taxei Temu un hub major pentru transportul aerian de colete din China.
Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) arată că, în 2025, aproximativ 80 de milioane de colete non-UE au avut România ca destinație finală, dar mai puțin de 10% au aterizat direct pe teritoriul național.
Restul coletelor au intrat prin hub-uri regionale din alte țări europene, conform practicilor logistice obișnuite din regiune. Așadar, ideea că avioanele ”au fugit” din România presupune, în mod eronat, că ele ar fi avut ca destinație principală Otopeniul.
- ”Limitarea analizei doar la coletele aterizate direct în România distorsionează semnificativ realitatea”, menționează ARMO.
De asemenea, România nu poate pierde bani din taxe vamale pentru coletele mici extracomunitare, pentru că aceste taxe nu îi aparțin, ci sunt venituri ale Uniunii Europene.
În schimb, din 1 iulie 2026 va fi introdusă la nivel european o taxă vamală fixă de 3 euro per produs, aplicată tuturor coletelor extracomunitare cu valoare mai mică de 150 de euro, iar această măsură este separată de taxa logistică de 25 de lei introdusă deja în România.
- ”Această măsură temporară este un răspuns la situația actuală în care aceste colete intră în UE fără taxe vamale, ceea ce duce la o concurență neloială pentru vânzătorii din UE, la riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, la niveluri ridicate de fraudă și la preocupări legate de mediu”, mai notează Consiliul European.
- Articol publicat și pe G4Media, în cadrul unui proiect de monitorizare a rețelelor sociale, susținut de Fundația Konrad Adenauer.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
