Cantitatea anuală de deșeuri din plastic s-a dublat în ultimele două decenii la nivel global

Pungile și ambalajele sunt principalii vinovați pentru acest fenomen, iar plasticul de unică folosință a intrat recent în atenția autorităților și societății civile
sursa foto: Catherine Sheila/Pexels

În doar 20 de ani, cantitatea anuală de deșeuri din plastic produsă pe glob a crescut de la 180 de milioane de tone pe an la aproape 400 de milioane de tone, potrivit raportului Global Plastics Outlook, publicat al Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), scrie Statista.

Articol postat inițial pe G4Media.ro, în cadrul proiectului ENTR.

Între timp, se preconizează că deșeurile din plastic aproape se vor tripla la nivel mondial până în 2060, jumătate din toate deșeurile urmând să fie depozitate la gropile de gunoi, în timp ce mai puțin de o cincime din acestea vor fi reciclate.

În ultimii ani, creșterea gradului de conștientizare cu privire la amploarea și pericolele poluării cu plastic a deschis calea unei intervenții politice sporite.

După cum a raportat Euronews anul trecut, peste 100 de țări au interzis deja total sau parțial pungile de plastic de unică folosință. În același timp, multe dintre acestea interzic și alte tipuri de articole de unică folosință, cum ar fi tacâmurile și bețișoarele pentru amestecarea băuturilor.

Având în vedere că ambalajele reprezintă aproape 40 % din greutatea totală a deșeurilor din plastic generate la nivel mondial – conform graficului de mai jos – reducerea și reciclarea acestora reprezintă o prioritate în lupta împotriva poluării cu plastic.

Într-un sondaj Ipsos efectuat în 2022, pe un eșantion de peste 23 000 de respondenți, 70% dintre persoanele intervievate în 34 de țări din întreaga lume au fost de acord că ar trebui să existe standarde internaționale care să interzică materialele plastice de unică folosință.

sursa foto: captură Statista

Pungi de plastic vs. de hârtie, reutilizabile și de bumbac

Cu toate acestea, problema pungilor de plastic și interzicerea acestora rămâne una controversată și a declanșat o dezbatere aprinsă atât la nivelul autorităților naționale și internaționale, cât și a societății civile.

Spre exemplu, Agenția de Mediu din Regatul Unit a publicat, în 2011, un raport care arăta că impactul de carbon al pungilor de hârtie, de plastic reutilizabile și de bumbac este mai mare decât al pungilor de plastic de unică folosință atunci când se iau în considerare producția, utilizarea și eliminarea fiecăreia.

În ultimul deceniu, totuși, cercetările în privința impactului negativ al pungilor de unică folosință au făcut progrese considerabile. În acest context, ONG-ul de mediu Conservation Law Foundation este de părere că datele publicate de autoritățile britanice nu sunt suficiente pentru a înțelege cu adevărat fenomenul – raportul din 2011, spre exemplu, nu ia în calcul factori precum efectul negativ al plasticului asupra vieții marine sau noxele emise în atmosferă atunci când deșeurile din plastic sunt incinerate.

În acest nou context, unele din cele mai mari ONG-uri de conservare a mediului din lume, precum Marine Conservation Society și World Wide Fund for Nature susțin eforturile de a reduce folosirea materialelor plastice de unică folosință, inclusiv din partea consumatorilor, care pot alege să înlocuiască produse din plastic cu alternative reutilizabile și mai prietenoase cu mediul.

Ultimele studii arată că, deși măsuri de reducere a folosirii plasticului de unică folosință nu sunt mereu suficiente, ele reprezintă un pas important în direcția cea bună. Una dintre cele mai recente astfel de cercetări, publicată la începutul anului și citată de Euronews, arată că limitarea folosirii pungilor de plastic a redus considerabil cantitatea de deșeuri de plastic care ajung pe străzi în mai multe orașe din statele americane New Jersey, Vermont, Philadelphia, Oregon și California.

În ceea ce privește Europa, UE a stabilit deja o țintă ambițioasă: nu doar să limiteze, ci să interzică în totalitate folosirea pungilor de plastic de unică folosință până în 2030, scrie World Economic Forum.

Ne bucurăm că ne citești!

Dacă vrei să ne și susții:

Add a comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.