Sinagoga din Constanța: A treia licitație pentru restaurare anulată

A treia licitație pentru lucrările de restaurare a Sinagogii din Constanța a fost anulată, conform portalului de achiziții publice. Motivul invocat de Compania Națională de Investiții este acela că “au fost depuse numai oferte inacceptabile și/sau neconforme”.

Contactat telefonic, președintele comunității evreiești din Constanța, Sorin Lucian Ionescu, susține că nu știe de ultima anulare a licitației, dar că unul dintre motivele anulării licitației anterioare invocat de CNI a fost lipsa de experiență a companiilor în restaurarea monumentelor istorice, deși Sinagoga Așkenază nu este la acest moment pe lista monumentelor istorice din România.

Reabilitarea Sinagogii din Constanța, singura din țară care a ajuns o ruină, stagnează de șase ani de zile, deși există finanțare pentru proiect, iar restaurarea lăcașului de cult este o urgență. După anularea a două licitații, pe 6 octombrie au fost deschise ofertele pentru a treia oară. Deși suma alocată s-a mărit de la 1 milion la peste 3 milioane de euro, și de această dată, conform portalului de achiziții publice, licitația a fost anulată.

Patru ziduri fără acoperiș, niște uși monumentale din lemn, pe jumătate distruse, câteva din coloanele masive care păstrează ornamentele specifice și mici fâșii din splendidele arabescuri în nuanțe albastre este tot ce a mai rămas din Sinagoga Așkenază din Constanța.

Ana Bărbulescu, cercetător al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului ”Elie Wiesel”, a explicat pentru Info Sud-Est importanța Sinagogii pentru o comunitate:

”Sinagoga este instituția religioasă centrală a Iudaismului, centrul vieții religioase pentru orice comunitate evreiască. Ca spațiu al cultului, sinagoga este locul întâlnirii credinciosului cu Dumnezeu, prin rugăciune și citirea Torei. După distrugerea Templului din Ierusalim în anul 70 e.c. de către armata romană, sinagoga devine un substitut al sanctuarului unde deși nu se mai pot realiza sacrificii, sărbătorile calendarului evreiesc au putut fi celebrate iar citirea și interpretarea textului biblic au luat locul jertfelor aduse în Templu. În ebraică, există trei termeni pentru sinagogă, Bet Ha-Tefila (casă de rugăciune), Bet Ha-Kneset (casa adunării) și Bet Ha-Midrash (casă de studiu) subliniindu-se cele trei funcții fundamentale pe care le îndeplinește aceasta la nivel comunitar. Cu alte cuvinte, sinagoga este în același timp, locul în care Israel se întâlnește – prin intermediul textului sacru – cu Dumnezeu, comunitatea se adună laolaltă iar tradiția este transmisă mai departe generațiilor ce vin. Ultima sinagogă din Constanța ne permite recuperarea unui fragment al istoriei comunității evreiești din localitate dar și îmbogățirea istoriei locale prin marcarea trecerii evreilor prin aceste locuri și a impactului pe care l-au avut asupra comunității locale”.

Clădirea a fost construită în anul 1911, pe un teren din centrul vechi al Constanței, dat comunității evreiești în anul 1864 de Sultanul Abdul Azis, prin firman (edict imperial, n.red.). Ridicată după planurile lui Adolf Linz, în stil maur, clădirea reflecta şi o oarecare influenţă arhitecturală caldeeană.

A fost construită la iniţiativa lui Pincus Şapira, șeful comunității evreiești de la malul mării şi important comerciant de ceasuri şi bijuterii, furnizor al Casei Regale a României. Între 1941- 1944, clădirea a fost transformată în depozit militar german, iar după cel de-al Doilea Război Mondial a fost refăcută parţial şi redată circuitului religios.