Peste 50.000 de femei și fete au fost ucise de către un partener intim sau un membru al familiei în 2024 în întreaga lume, conform ultimului bilanț publicat marți de Organizația Națiunilor Unite, de Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței Împotriva Femeilor.
Datele sunt parțial estimative, pentru că cifrele nu sunt raportate în anumite țări, dar ONU estimează că peste 60% din cele 80.000 de mii de femei ucise intenționat în 2024 pot fi considerate victime ale „femicidului”, după cum definește ONU termenul.
Amintim că Organizația Națiunilor Unite a definit următoarele trei tipuri de femicid:
- omoruri intenționate ale femeilor și fetelor comise de partenerii intimi;
- (b) omoruri intenționate ale femeilor și fetelor comise de alți membri ai familiei;
- (c) omoruri intenționate ale femeilor și fetelor comise de alți autori decât partenerii intimi sau alți membri ai familiei și în care omorul îndeplinește cel puțin unul dintre cele opt criterii identificate în Cadrul Statistic aprobat în 2022 de Comisia Statistică a ONU;
În acest context, cu un număr estimat de 22 600 de victime ale femicidului comise de partenerul intim/membru al familiei în 2024, Africa este regiunea cu cel mai mare număr de victime, deși această cifră prezintă un anumit grad de incertitudine din cauza lipsei datelor disponibile în regiune.
Mai mult, Africa continuă să înregistreze cel mai mare număr de victime ale femicidului comis de partenerul intim/membru al familiei în raport cu dimensiunea populației sale feminine (3 victime la 100.000 în 2024).
America și Oceania au înregistrat, de asemenea, rate ridicate de femicide comise de parteneri intimi/membri ai familiei în 2024, respectiv 1,5 și 1,4 la 100.000, în timp ce ratele au fost semnificativ mai mici în Asia și Europa, respectiv 0,7 și 0,5 la 100.000.
Notabil este faptul că, la nivel oficial, rata femicidului în 2024 a scăzut ușor față de cea din anul precedent: în 2023, peste 51.100 de fete și femei au fost ucisde de parteneri sau membri ai familiei, sau 140 pe zi, comparat cu rata de 137/zi din 2024.
Cu toate acestea, reprezentanții ONU au ținut să menționeze că raportul din acest an a fost marcat și de o „lacună critică” în ceea ce privește responsabilitatea statelor atunci când vine vorba de raportare, pentru că tot mai puține țări raportează statistici privind femicidul.
Raportul subliniază, de asemenea, modul în care violența facilitată de tehnologie – precum hărțuirea cibernetică, controlul coercitiv și abuzul bazat pe imagini – poate fi un factor de risc care se intensifică în mediul offline și, în unele cazuri, duce la femicid.
Raportul solicită următoarele măsuri urgente și coordonate de prevenire:
- cadre juridice solide;
- răspunsuri specializate din partea justiției;
- evaluarea riscurilor de către mai multe agenții;
- servicii centrate pe supraviețuitori;
- restricții privind armele de foc
- campanii publice care contestă normele dăunătoare;
Femicidul și violența de gen în România
La începutul lunii noiembrie, România a ajuns la al 51-lea femicid din 2025, odată cu uciderea unei femei de 25 de ani pe o stradă din satul Beciu (județ Teleorman). Femeia a fost înjunghiată de 15 ori de soțul ei, de care era despărțită de mai multe luni, în timp ce îl avea în brațe pe unul dintre copiii cuplului, de 3 ani. Femeia avea ordin de protecția împotriva fostului ei partener, însă tot ce au putut autoritățile să ofere sunt explicații post-mortem.
Pentru mai multe detalii, citește și:
Rata femiciului din acest an în țara noastră a depășit-o deja pe cea de anul trecut, când 43 de femei au fost ucise de partenerii sau foștii lor parteneri, însă femicidul reprezintă doar una dintre celem mai extreme forme a violenței de gen, iar țara noastră a înregistrat obstacole instituționale considerabile în ceea ce privește prevenirea violenței de gen.
De pildă, la finalul lunii septembrie, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, că doar 40% din ordinele de protecție eliberate de Poliție în cazuri iminente de pericol pentru femei sunt confirmate ulterior de instanță.
În aceste condiții, este important de amintit că România depășește cu mult media europeană în ceea ce privește majoritatea categoriilor de violență împotriva femeilor incluse în Indexul Egalității de Gen al Institutului European pentru Egalitatea de Gen.
Conform datelor institutului, publicate în februarie 2025, dar pentru anul 2024, arată că procentul femeilor române care au suferit violență fizică și/sau sexuală de la vârsta de 15 ani este de 42%, cu 11% puncte procentuale peste media europeană.
Procentul femeilor care au suferit violență fizică și/sau sexuală din partea oricărui agresor în ultimele 12 luni (la momentul colectării datelor) era de 9%, de trei ori mai mare decât media UE.
În final, cu un scor de 26,5, țara noastră a fost pe locul al patrulea în Uniunea Europeană în ceea ce privește prevalența violenței împotriva femeilor în 2024, după Finlanda, Suedia, Ungaria și România.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
