Odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia, la sfârșitul lunii februarie, media de stat de la Moscova a susținut în mod vocal și consistent războiul, transmițând fără critică sau întrebări mesajele Kremlinului. Însă, în fața succesului neașteptat al contraofensivei din Harkov, tot mai puternică în ultima perioadă, inclusiv aparatul mediatic al Moscovei a fost nevoit să recunoască eșecurile strategice ale armatei ruse pe front.
La începutul lunii septembrie, The New York Times publica un articol în care era analizată reacția mass-mediei ruse la o serie de înfrângeri suferite de armata Moscovei în Ucraina, iar descoperirile făcute au arătat o schimbare semnificativă în ceea ce privește atitudinea față de război.
Boris Nadezhdin, care este deputat municipal într-un oraș apropiat de Moscova, a făcut următoarea declarație în cadrul unei emisiuni politice pe postul NTV, un canal de televiziune de stat: “Am ajuns la punctul în care trebuie să înțelegem că este imposibil să învingem Ucraina folosind acele resurse și strategii de război coloniale cu care Rusia încearcă să lupte (…) Armata rusă luptă contra unei armate performante susținută de cele mai puternice țări în sens tehnologic și economic”.
Aceste afirmații și sugestia lui Nadezhdin de a iniția negocieri de pace au fost atacate cu vehemență, dar, notează New York Times, astfel de declarații publice au fost practic fără precedent în mass-media din Rusia până la acel moment.
Sentimentul lui Nadezhdin a fost împărtășit parțial și de alte personalități din Rusia, mai este menționat în articolul citat. Viktor Olevich, politolog, a criticat public politica Kremlinului de a afirma că limba și etnia ucraineană nu există, iar Aleksei Fenenko, profesor la Universitatea de Stat din Moscova, a afirmat pentru Russia-1, principalul canal de televiziune de stat din Rusia, faptul că Moscova trebuie să accepte că înfruntă un adversar formidabil în Ucraina. De asemenea, analistul politic Vitaly Tretyakov a declarat că așteptările neîndeplinite pot duce la tensiuni sociale dacă cetățenii ruși încep să creadă că țara lor pierde.
Această schimbare în discursul mediatic rus nu pare să fi încetinit în timp, ci mai degrabă a continuat în același ritm cu victoriile înregistrate de armata ucraineană în utlimele săptămâni. ABC News a publicat marți, 4 octombrie, un articol despre reacția rusească la pierderea orașului strategic Liman la mai puțin de o zi după ce Rusia a sărbătorit anexarea regiunii Donetsk, din care Liman face parte. Vladimir Soloviov, prezentator pentru Russia-1 și susținător al Kremlinului a declarat: “Ce s-a întâmplat sâmbătă, Liman… este o provocare serioasă pentru noi… Trebuie să ne regrupăm, să luăm decizii nepopulare, dar necesare și să acționăm”.
În completarea acestor declarații de îngrijorare, evenimentele din Liman au pavat calea pentru un alt nou fenomen, acela al conflictelor interne și al învinuirilor reciproce. În timp ce personalități TV precum Vladimir Soloviov atribuie aceste înfrângeri ajutorului dat Ucrainei de către NATO, liderul cecen Ramzan Kadîrov, un susținător vocal al Kremlinului, a învinuit un general rus pentru retragerile recente, declarând că incompetența sa este “ascunsă de lideri sus-puși ai personalului său” și cerând să fie luate măsuri drastice, scrie ABC News.
De menționat este faptul că, deși declarațiile soldaților ruși pentru Russia-1 susțin, cel puțin parțial, argumentul că înfrângerea este cauzată de eforturile NATO, alte surse par să indice că situația este în realitate mai complexă și că parte din vină aparține lipsei de pregătire a armatei ruse. “Este cum a fost mereu, nu există practic pic de comunicare între unități diferite”, a fost declarația unui soldat rus pentru un popular tabloid pro-Kremlin numit Komsomolskaya Pravda.
Pe lângă lipsa de comunicare și pregătire, o altă problemă întâmpinată de soldații ruși a fost reprezentată de echipamentul neadecvat. Alexander Shemyakov, un bărbat din Lugansk, considerat erou de război, a relatat pentru agenția de stat rusă Ria Novosti condițiile sumbre sub care a fost nevoit să lupte: „Echipamentul la început a fost de asemenea slab. Au scos o mitralieră. Și căști de fier tragicomice sovietice. Nu toată lumea are veste antiglonț. Mai târziu, comandanții le-au găsit cumva. Și lunetiștii noștri, de exemplu, erau înarmați cu puști Mosin din 1939”. „Și mâncarea era puțină. Dar apoi a devenit mai bine. Da, și pachetele de acasă cu țigări și mâncare au ajutat mult”, a povestit militarul pentru Ria Novosti, citată de G4Media.
De asemenea, Ria Novosti, propaganda Kremlinului, a mai transmis și existența unei blocade la granița Rusiei cu Georgia, provocată de cetățenii ruși care încercau să fugă de mobilizare.
„Un lung șir de mașini s-a format la granița cu Georgia, rezultă din mesajele de pe rețelele de socializare”, a scris RIA Novosti, recunoscând că există o problemă în Rusia după mobilizarea parțială.
Aceste declarații par să susțină concluziile trase de către Institutul Pentru Studierea Războiului din Washington, care a notat într-o evaluare a campaniei Rusiei în Ucraina publicată marți, 4 octombrie, faptul că “Anunțarea de către președintele Rusiei Vladimir Putin a mobilizării parțiale are efecte semnificative pe termen scurt mai degrabă asupra contextului domestic din Rusia decât asupra războiului din Ucraina, interacționând cu eșecurile rusești de pe câmpul de luptă pentru a exacerba fracturile în spațiul informatic care provoacă confuzie și subminează narațiunile lui Putin”.
În concluzie, mișcările recente de pe frontul din Ucraina par să aibă ramificații semnificative la nivelul discursului public din Rusia. Deși presa de stat a Rusiei continuă să susțină în mare măsură declarațiile Kremlinului și războiul din Ucraina, schimbările frontului provocate de succesele contraofensivei ucrainene par să fi dat naștere ideii că Ucraina este un adversar mult mai capabil decât se credea la începutul războiului, iar câtă vreme armata ucraineană continuă să obțină rezultate pozitive, este posibil ca fractura astfel creată în cadrul mass-mediei din Rusia să continue să crească.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
