Situația în care se află cel mai mare parc din Constanța este scandaloasă. Presa locală a scris despre asta în nenumărate rânduri, iar constănțenii s-au revoltat și au protestat de fiecare dată când din Parcul Tăbăcărie s-a mai ciuntit câte o bucată pentru a se construi un mall sau câteva blocuri. În continuare, subiectul este tabu pentru administrația locală, care nu găsește soluții pentru a aduce cel mai cunoscut parc al Constanței la standarde cel puțin decente pentru secolul XXI.
Noi am hotărât să venim cu exemple concrete de bună practică. Și nu ne-am uitat în vest, în orașele care, probabil, dispun de bugete mult mai mari.
Am privit, în schimb, la vecinii bulgari. La mai puțin de 150 de kilometri de Constanța ne-am oprit în Silistra, un oraș situat pe malul Dunării, care are o populație de aproximativ 40 de mii de locuitori. Cam de două ori mai puțin decât Tulcea și de vreo opt ori mai puțin decât Constanța. Bugetul orașului, cu siguranță, este proporțional mai mic raportat la numărul de locuitori.
Doar că, pe malul bulgăresc al Dunării, în micuțul oraș Silistra, am găsit un parc superb – Grădina Dunării (Dunavska Gradina). Este curat, aranjat, îngrijit, are o mulțime de specii de copaci și arbuști, flori, locuri de joacă pentru copii, piste de bicicliști și foișoare, spații diverse de relaxare și nu e cu nimic mai prejos decât marile parcuri ale metropolelor europene.
Ne-am întrebat de ce aici se poate, cu resurse mult mai mici, și la Constanța nu?
Grupările foto care urmează sunt comparative: în stânga sunt imagini din Parcul Tăbăcărie, din Constanța, în dreapta imagini din parcul micuțului orășel bulgăresc Silistra. Fotografiile sunt însoțite de triste concluzii cu care, cu siguranță, mulți dintre voi rezonați:
Să faci înconjurul lacului Tăbăcărie pe aleea de promenadă implică parcurgerea a 4,5 kilometri. Din această distanță, doar o treime poate fi traversată pe o alee decentă. Restul arată cam așa:
Nici vorbă ca această bucată din parc să poată fi parcursă de părinți însoțiți de copii în cărucioare, oameni cu diferite dizabilități ori de bicicliști.
Jumătate de kilometru din acest traseu este acoperită de bălării și nu poate fi parcursă decât cu grijă, pe o fâșie de 30 de centimetri care desparte apa de vegetația sălbatică uscată.
Și asta pentru că hectare întregi din aceste locuri au fost retrocedate de administrația condusă de Radu Mazăre unei firme ai cărei asociați fac parte din cercul său de prieteni, sau sunt conectați la acesta. Reprezentanții Primăriei spun astăzi că nu pot să intervină în acele locuri, pentru că sunt proprietate privată.
Această zonă în care bălăriile acoperă promenada începe imediat după biserica din lemn, unul dintre simbolurile acestui parc, și se termină în zona centrului de entertainment Lake View – una dintre tot mai numeroasele construcții pentru care au fost decupate bucăți generoase de verdeață din parc.
La doar câțiva metri de centrul Lake View și de clădirile de birouri de lângă acesta este amenajat un soi de adăpost al câtorva oameni ai străzii care își fac veacul în împrejurimi. Pături, o plapumă, niște haine și ciubote, toate stau împrăștiate în jurul a doi copaci de pe marginea lacului.
O altă jumătate de kilometru din promenadă este acoperită de stuf și bălării, dar poate fi traversată. Cu două condiții: să o faceți pe timp de zi și să nu vă fie teamă de ce s-ar putea ivi din perdelele de vegetație.
Malurile lacului sunt surpate, distruse și prezintă un adevărat pericol pentru cei care se plimbă pe mal. Primăria spune că nu are ce să facă. Proprietar pe maluri este Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral.
Porțiunea decentă a parcului începe din zona Pavilionului Expozițional. Decența autohtonă a acestor locuri înseamnă că pe parcursul acestei bucăți de traseu există alei circulabile și spații verzi, sălbatice, toaletate la câteva luni. O normalitate simplă care capătă, însă, o însemnătate uriașă după ce parcurgi prima bucată din parc.
Parte din normalitatea constănțeană este și existența băncilor.
Tot în partea decentă a parcului se află și zona de trandafiri, cu care Primăria Constanța s-a lăudat atât de mult de-a lungul timpului. În rest, nu mai există nici măcar o floare în tot parcul.
Locul de joacă pentru copii a stârnit de-a lungul timpului furia părinților, care au acuzat ori că nu există umbră în această zonă, ori că acareturile sunt de proastă calitate.
Dincolo de lipsa de interes a autorităților locale, la starea în care se află astăzi parcul a contribuit decisiv și lipsa de bun simț a oamenilor care îl traversează.
Aproape că nu există porțiune de pe marginea lacului care să nu fie sufocată de mucuri de țigară, peturi de plastic sau metal, pungi, resturi de mâncare și alte urme ale plimbărilor indolenților prin parc. La fel sunt ”împodobite” și unele porțiuni de spațiu verde ori coșurile pline până la refuz. Lipsa de educație, de interes și de maniere sluțește și mai mult acest dar pe care urbea l-a primit la un moment dat.
Totuși, nu contănțenii, ci Primăria Constanța a aprobat defrișarea unei bucăți consistente din parc pentru construcția unui mall și a unei imense parcări până în buza lacului.
Cu toate acestea, fauna locurilor rezistă supliciilor la care este supusă constant prin lipsa de implicare a autorităților și prin lipsa de conștiință a unor constănțeni.
O plimbare în jurul lacului îți oferă privilegiul de a observa și fotografia exemplare superbe ale diverselor specii de păsări. Dintre gunoaie, stuf, printre maluri surpate ori pe suprafața lacului apar uneori rațe sălbatice, lebede, egrete și cormorani. Într-o singură plimbare, cu puțin noroc, toate aceste păsări pot fi admirate în timp ce își caută hrană, se îngrijesc sau se odihnesc. Și, iată, așa se adâncește un contrast izbitor între potențialul acestui parc și ceea ce este, de fapt, acest spațiu de ani de zile.
Pentru cei confuzi: în stânga grupărilor foto sunt imagini din Parcul Tăbăcărie din Constanța, în dreapta sunt imagini din parcul orașului bulgăresc Silistra.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
Ați trecut și prin Giurgiu?