Portalul Veridica.ro, specializat în combaterea fake-news-ului și a dezinformării, a susținut, marți și joi, două dezbateri pentru liceeni și studenți din Constanța, despre cum funcționează propaganda prin fake-uri în era inteligenței artificiale, cum o identificăm și ce instrumente de combatere avem. Dezbaterile au fost coordonate la Constanța de jurnaliștii Info Sud-Est, partenerii Veridica în proiectul “De ce democrație acum? Ce înseamnă să fii cetățean în era post-adevărului și a dezinformării”, susținut de Guvernul Țărilor de Jos.
Prima dezbatere a avut loc marți, la specializarea Științe Politice din cadrul Facultății de Istorie și Științe Politice (Universitatea ”Ovidius”), unde studenții și jurnaliștii au dezbătut despre cum influențează tehnologia AI campaniile de dezinformare în spațiul online, cât de periculoase pot fi efectele lor și cum acestea pot ajunge până la violențe extreme.
Discuțiile au variat de la cele mai populare fake-news și cum diferă acestea de false news până la modul în care unii ”influenceri” se folosesc de videoclipuri produse cu AI pentru a propaga discursul urii și narațiunile pro-ruse și anti-europene pe rețelele de socializare, ori pentru a monetiza conținutul, studenții au trecut printr-un
Discuția a pornit de la testul “AI sau nu?” – tinerii au fost provocați să evalueze cinci imagini devenite virale în spațiul online în ultimii ani și să stabilească care dintre ele sunt reale și care au fost generate folosind inteligența artificială, de la exemple ale campaniei de fake news “Swifties for Trump” din timpul campaniei pentru prezidențialele din SUA în 2024, la o imagine trucată cu fizicul campioanei olimpice la box Imane Khelif, acuzată în 2024 că este transgender și că și-a ascuns “avantajul biologic” după o victorie obținută împotriva pugilistei italiene Angela Carini, în cadrul Jocurilor Olimpice de la Paris.
- Pentru mai multe detalii, citește și: Cazul pugilistei algeriene Imane Khelif: O radiografie a informațiilor false, valul de ură și corupția din box
Pornind de la aceste cazuri infame de dezinformare alimentată de conținut produs cu AI, subiectele de discuție propuse de către studenți s-au învârtit în jurul câtorva întrebări esențiale: Cine propagă aceste narațiuni false, care sunt cele mai grave exemple de dezinformare propagată cu AI în România și, atunci când “Bună dimineața la cafeluță” se transformă în dezinformare pe față, cum le poți explica oamenilor din jurul tău diferența dintre realitate și AI?
Mare parte a conversației s-a concentrat pe cazul recent al Marilenei Charkaoui, o aparentă ”influenceriță” ale cărei cele mai recente 6 videoclipuri au explodat peste week-end, subiect identificat chiar de jurnaliștii ISE. Clipurile instigau la ură și revoltă socială și au strâns 5 milioane de vizualizări în mai puțin de 5 zile.
Info Sud-Est a analizat conținutul postat pe contul cu 14.000 de urmăritori al Marilenei Charkaoui, în mare parte videoclipuri create cu AI care întruchipau copii sau tineri în diferite ipostaze în care ventilau narațiuni propagate și de partide extremiste pro-ruse, menite să stârnească societatea și să stârnească animozități între diferite grupuri, cu precădere împotriva imigranților și a altor grupuri care “nu iubesc România”.
În urma analizei ISE, 13.000 din urmăritorii Marilenei Charkaoui au “dispărut” peste noapte, iar clipurile, apoi contul au fost șterse.
Dacă vrei să știi cum încurajează Meta astfel de postări, citește și:
Dezbaterea s-a încheiat cu o discuție despre cum funcționează algoritmii celor mai populare rețele de socializare și rolul presei independente și a surselor legitime de informare în acest nou ecosistem online, care deseori încurajează producția de cât mai mult conținut posibil, inclusiv conținut plătit, deseori fără a ține cont de calitate sau de corectitudinea informației.
Joi, discuțiile s-au mutat la Liceul Teoretic ”Traian” din Constanța, la clasa a IX-a, ai cărei elevi vor vota pentru prima dată la alegerile din 2028.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
