•Cazinoul din Constanța și Palatul Regal din Mamaia, două dintre cele mai importante monumente istorice pe care municipiul le deține, au fost subiectele care au încins dezbaterea de joi, 15 septembrie, într-una dintre sălile clădirii simbol de la malul mării.
•Cazinoul din Constanța a fost redeschis pentru ca „Oamenii Timpului“ să evoce momente glorioase, să contabilizeze sumbra situație de astăzi și să găsească soluții de viitor în ceea ce privește „Patrimoniul Regal la Marea Neagră“.
•„Avem prea mult trecut, prezent incert și nici un viitor“ – așa a rezumat parcursul patrimoniului regal prin istoria Dobrogei, parafrazând un romancier francez, moderatorul dezbaterii, lect.univ.dr. Daniel Citirigă.
•Evenimentul, susținut sub egida „Oamenii Timpului”, a fost organizat în colaborare cu Primăria Municipiului Constanţa, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Ordinul Arhitecţilor din România (filiala Dobrogea) şi Muzeul de Artă Constanţa.
La Constanța a avut loc, după o așteptare îndelungată, o dezbatere constructivă pe tema patrimoniului cultural, care a adus față în față reprezentanți ai administrației locale, specialiști în arhitectură, istorici, iubitori de cultură sau simpli curioși. Datorită lor, una dintre sălile generoase ale Cazinoului din Constanța a părut neîncăpătoare.
Cazinoul din Constanța, între birocrație și licitații contestate
De departe subiectul care a ridicat cele mai multe curiozități și a stârnit cele mai multe dispute a fost Cazinoul din Constanța. De ce a ajuns în această situație, când se va reabilita, de ce întârzie procedura atât de mult și ce haine va îmbrăca de fapt simbolul Constanței după restaurare au fost problemele la care s-a încercat să se găsească răspunsuri și să se ofere soluții.
Una dintre cele mai frumoase clădiri din lume, așa cum a fost catalogată de Raluca Știrbăț, celebră pianistă în Viena și excepţională interpretă a lui George Enescu, căruia i-a dedicat şi o lucrare de doctorat, Cazinoul din Constanța a fost descris, creionat și întors pe toate părțile și de arhitectul Radu Cornescu. Și pentru că acesta a susținut că este foarte important ca funcționalitatea exactă a clădirii să fie stabilită înainte de a se demara lucrările de reabilitare, Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanța, a precizat:
„Vom organiza până în momentul în care se va da ordinul de începere pentru lucrările de execuție cât de multe evenimente vom putea, evenimente care astăzi ne-au dat și un punct de referință. Avem un minim de ținută la care va trebui să organizăm aceste evenimente. Ulterior, destinația Cazinoului este una publică. Ea a fost stabilită atât prin tema de proiectare: la parter va fi o expoziție permanentă despre istoria Cazinoului, o sală de ședințe și de dezbateri, ședințe ale consiliului local, dezbateri publice, expoziții, vernisaje și mici evenimente culturale care să nu necesite intervenții structurale asupra clădirii. În sala de sus va fi o sală de spectacole, iar acolo unde au existat dintotdeauna funcțiunile de alimentație publică, acestea vor fi păstrate. Practic, toată intervenția pe care o va face CNI (Compania Națională de Investiții), evident că au făcut această consultare până în momentul în care s-a scos la licitație acest caiet de sarcini. Au întrebat administrația locală, au întrebat exponenți ai societății civile constănțene și cel mai important, au studiat istoria Cazinoului. Evident că nu va putea să aibă funcție de cazino pentru că statul român nu finanțează restaurarea imobilelor care ulterior să producă plus valoare pentru companii private. El va fi înapoiat constănțenilor care se vor putea bucura, atât la punctul de alimentație publică, la ședințe, la dezbateri, la expoziții de el“.
Ideea unui referendum ce ar putea avea ca temă stabilirea funcțiunii Cazinoului din Constanța după reabilitarea acestuia a fost privită de primarul Constanței ca fiind una inoportună, acesta declarând că acest lucru nu ar face altceva decât să întârzie mai mult momentul mult așteptat al reabilitării:
„Un referendum ar fi caduc în acest moment de organizat, ar reprezenta un punct de întârziere față de procedura care este demarată, care și așa durează din februarie 2015 până acum. Stăm cu 37 de milioane de lei și ne uităm spre un viitor care nu se mai apropie. Vom încerca să dublăm echipa de proiect desemnată de către CNI, să venim cu o echipă locală de proiect. În momentul în care Cazinoul va începe să fie restaurat, noi vom deschide o pagină de internet, pentru că ne dorim ca fiecare constănțean sau vizitator să îmbogățească cu experiența personală istoria Cazinoului. Evident că de acolo noi putem extrage și cam ce destinație vor avea încăperile mari. În momentul de față fixarea unei asemenea teme cred că este inoportună“, a afirmat Decebal Făgădău.
O decizie în lipsa unei consultări publice a fost susținută şi de Angelo Mitchievici, președintele Uniunii Scriitorilor filiala Dobrogea, care a declarat:
„Mi se pare puțin caduc un referendum, dacă nu chiar periculos, pentru că masele nu fac printr-un referendum cele mai bune alegeri“.
Un punct de vedere avizat în discuția referitoare la soarta Cazinoului din Constanța a fost acela al Laurei Tudosie, arhitect în cadrul Direcției Județene pentru Cultură Constanța. Din postura de specialist în domeniu, Laura Tudosie s-a arătat optimistă în ceea ce privește viitorul clădirii și a ținut să puncteze faptul că au mai existat proiecte referitoare la Cazino și că acestea pot fi folosite în viitor, fiind o bază bună pentru noua strategie de reabilitare:
„În anul când Cazinoul a fost concesionat, nu s-a intervenit și s-a distrus din păcate, dar proiecte s-au făcut și au fost avizate la Ministerul Culturii. S-au făcut de către o societate din București, cu specialiști și experți. Deci trebuie să fim totuși puțin mai optimiști în privința proiectării pe acest monument, pentru că proiecte există. Se pare că aceste proiecte au fost avizate, ele există și am speranța și convingerea că aceste proiecte vor fi folosite în următoarele etape de intervenție asupra monumentului. Din câte cunosc, doamna Constanța Carp va rămâne în această echipă de proiectare, dânsa cunoaște foarte bine monumentul și cred că va continua să lucreze“.
Viitor sumbru pentru Palatul Regal din Mamaia
Laura Tudosie, specialistul Direcției Județene de Cultură: „Ministerul Culturii nu a demarat până acum niciun fel de acțiune“
Dacă în cazul Cazinoului din Constanța cei prezenți la dezbatere au oferit și viziuni optimiste, deși lucrările de reabilitare a monumentului istoric se lasă așteptate de ani de zile, în ceea ce privește Palatul Regal din Mamaia, specialiștii prezenți la dezbatere nu au deloc vești bune.
Cu o comunicare intitulată „Mahalaua sordidă a Constanței“, istoricul Florin Anghel a pus în antiteză importanța acestei clădiri monument istoric de categoria A pentru orașul de la malul mării și pentru istoria regală a Constanței cu starea jalnică, inacceptabilă, în care această clădire a ajuns, arătându-se pesimist în ceea ce privește viitorul ei:
„După Primul Război Mondial, primăria Constanța a simțit nevoia să recompenseze familia regală pentru eforturile pe care le-a făcut în ceea ce privește rezistența în fața ocupației și, evident, pentru eforturile pe care le-a făcut pentru crearea acestui proiect, acestui scenariu incredibil la momentul 1914, sau chiar 1916: România Mare. Deci primăria Constanța a simțit că trebuie să se recompenseze față de familia regală prin cedarea unui teren gratuit în anul 1923. Pe acest teren a ajuns să se construiască ceea ce mulți dintre dumneavoastră știți că este Palatul Reginei Maria din Mamaia. Cu părere de rău, 90 de ani mai târziu, așa a hotărât Constanța, care sper să-și recupereze cumva memoria pierdută, Primăria a simțit nevoia ca acest teren și această clădire să fie vândute, cu un preț derizoriu. Ceea ce vreau să subliniez este faptul că Palatul Regal din Mamaia a reprezentat pentru familia regală un punct foarte important de reprezentare politică și geopolitică. Palatul Regal din Mamaia a funcționat din anul 1927 până în anul 1932, când a fost cedat armatei. Deci vreme de cinci ani. Însă în acești cinci ani, mă repet, Palatul Regal din Mamaia a funcționat ca un centru extraordinar de important de reprezentare politică și geopolitică. În mod sigur, în momentul în care membri ai familiei regale erau la Mamaia, Palatul era vizitat de membrii guvernului, de membrii parlamentului, de importanți lideri politici și militari. Pe de altă parte, însă, în spațiul din acest palat și din afara lui s-au aflat, în doar cinci ani, reprezentanți ai caselor domnitoare din Grecia, din Iugoslavia, din Marea Britanie. Dar poate povestea cea mai frumoasă pe care Palatul Regal din Mamaia a avut-o a fost aceea în care aici a locuit mai bine de o lună, în septembrie 1928, fostul șef al statului polonez, mareșalul Józef Piłsudski. Mă gândisem să-mi intitulez această comunicare « mahalaua sordidă a Constanței », pentru că Palatul Regal din Mamaia nu mai este decât o ruină care nu poate să atragă niciun interes și cu atât mai puțin turiști. Însă în acea perioadă, la sfârșitul anilor 20, începutul anilor 30, era o clădire care deținea, spre exemplu, colecția regelui Ferdinand de covoare populare basarabene, o colecție impresionantă, o parte a colecției de pictură a familiei imperiale ruse, care ajunsese în custodia reginei Maria, colecția de porțelanuri venețiene a reginei Maria și de mobilă englezească. Distrugerea patrimoniului cultural înseamnă o acțiune cu spirit antinațional. Și dacă vă plimbați prin peninsulă, și alte monumente de arhitectură au fost vizate, putem lua în considerare din neștiință, putem lua din corupție, putem lua din nepăsare, se poate vorbi de accente antisemite și islamofobe. Șansele ca acest palat să fie pus în valoare sunt aproape nule. Dacă vă veți plimba în jurul acestui palat veți vedea că practic tot ceea ce a însemnat valoarea lui, valoarea lui exterioară și valoarea lui intrinsecă este afectată de construcțiile din jur, unele dintre ele din cele mai ieftine materiale dar și foarte urâte din punct de vedere arhitectonic“, a conchis Florin Anghel.
Istoricul a fost, din păcate, aprobat de Laura Tudosie, specialist al Direcției Județene pentru Cultură, care a afirmat că, într-adevăr, nu vine cu vești foarte bune despre Palatul Regal din Mamaia. Deși a fost vândut fără respectarea legii, distrus și incendiat, Ministerul Culturii nu pare a fi interesat în a-l revendica:
„Dacă despre Cazino avem vești bune, despre Castelul de la Mamaia să știți că nu avem vești bune deloc. Pentru că din păcate el aparține acum unei societăți comerciale care nu are nici mijloace și se vede nici intenția de a face ceva bun cu el. Din păcate el nu a mai putut fi revendicat de familia regală, pentru că a fost vândut armatei. Ar fi fost perfect dacă ar fi revenit familiei regale, care cred că era singura în măsură să îl prețuiască așa cum merită. Deci el a intrat în circuitul acesta de turism soocialist, apoi a ajuns la ONT Mamaia (compania de stat Mamaia SA), care în 2003 l-au vândut unei societăți despre care mare lucru nu știm, pentru că au acționari prin Cipru, cu care nu se poate lua legătura, decât prin intermediari. Există un împuternicit local, dar care nu are nici un fel de capacitate de a dispune, și această societate, din 2003 de când a cumpărat, nu a făcut absolut nimic. Nu l-a întreținut, nu a investit absolut deloc pentru reparații. S-a descoperit că în anul 2003 nu s-a făcut procedura de preemțiune prevăzută în legea monumentelor istorice care prevede că orice fel de vânzare de monument istoric trebuie mai întâi să treacă prin preemțiunea statului. Legea spune că o vânzare cumpărare în aceste condiții este nulă de drept. Numai că, pentru a anula niște acte de proprietate, este nevoie de proces. Și cine ar trebui să înceapă un proces în acest sens este Ministerul Culturii. Ministerul Culturii are aceste acte dar nu a demarat până acum nici un fel de acțiune. Ceea ce este după părerea mea regretabil. Ar trebui să se preia proprietatea sub orice formă“.
Academicianul Șerban Sturdza, Doina Păuleanu, Raluca Știrbăț și Dorin Stănescu, un periplu prin istoria patrimoniului cultural și regal
La evenimentul de pe 15 iulie, găzduit de Cazinoul din Constanța, au mai susținut discursuri personalități precum academicianul Șerban Sturdza, președintele Ordinului Arhitecților din România, pianista Raluca Știrbăț, directorul Muzeului de Artă din Constanța, Doina Păuleanu, consilierul în Departamentul Centenarului Dorin Stănescu și rectorul Universității „Ovidius“ din Constanța, prof.univ.dr. Sorin Rugină.
Într-un duet cultural excepțional, academicianul Șerban Sturdza și Raluca Știrbăț au adus între pereții Cazinoului povestea lui George Enescu și a reabilitării casei sale natale din Mihăileni.
Doina Păuleanu, care a plimbat auditoriul prin frumoasele amintiri ale Constanței de la cumpăna secolelor XIX-XX, aducând în prim plan parfumul regal de la malul mării sau personalități precum Anghel Saligny, a făcut apel la dragostea pe care toți trebuie să o purtăm pentru Constanța, dragoste care trebuie să se materializeze prin reabilitarea tuturor clădirilor de patrimoniu din Peninsulă:
„În schimbul acestei iubiri pe care regalitatea a acordat-o mării, cred că avem datoria morală să refacem tot ceea ce înseamnă monument arhitectonic din peninsulă, din zonele în care pașii regilor și reginelor ne însoțesc în orice plimbare, fie matinală, fie la ceas de seară. Și eu îmi amintesc că pe aici nu a trecut doar Publius Ovidius Naso, ci și cei care au făurit România Mare“.
Dorin Stănescu, consilier în Departamentul Centenarului, și-a plimbat, și el, ascultătorii, pe rutele trenului regal, evocând momente și experiențe ale familiei regale în drumurile întreprinse de capetele încoronate ale României.
Nu în cele din urmă, rectorul Universității Ovidius din Constanța, prof. univ. dr. Sorin Rugină, a lansat o provocare celor prezenți la întâlnire și în special instituțiilor de cultură pentru a fi parteneri în inițiativa unui mare eveniment dedicat comemorării a 2000 de ani de la dispariția marelui poet Publius Ovidius Naso.
„Deja împreună cu domnul primar am convenit asupra unui <<An Ovidius>> în care toate manifestările, fie ele culturale sau științifice să se desfășoare sub această egidă a comemorării, tocmai pentru a readuce în timpurile noastre pe cel care a trăit, a creat și s-a sfârșit aici, în cetatea Tomisului“, a precizat Sorin Rugină.
Relația instituțională dintre Universitatea „Ovidius“ și Primăria Constanța a fost punctată și de istoricul Florin Anghel, care și-a arătat optimismul că „începând cu acest moment, Universitatea Ovidius nu va mai fi la marginea orașului în ceea ce privește relația cu Primăria Municipiului Constanța ci va fi chiar în mijlocul ei, acolo unde îi este locul sau acolo unde ar fi trebuit să îi fie locul din 1990“.
Și dacă cineva s-ar întreba de ce această manifestare culturală referitoare la Patrimoniul Regal de la Marea Neagră a avut loc între zidurile Cazinoului din Constanța, moderatorul evenimentului, Daniel Citirigă, a ținut să specifice faptul că „din punct de vedere istoric, în opinia mea, regalitatea și marea sunt două componente esențiale în dezvoltarea și modernizarea Dobrogei“.
•Campania „Oamenii Timpului” este un proiect al Asociației Revistei Timpul și beneficiază în 2016 de o recunoaștere extraordinară din partea unora dintre instituțiile-emblemă ale României. ASR Principesa Moștenitoare Margareta, Custodele Coroanei Române, a acordat Înaltul Patronaj Galei „Oamenii Timpului”. De asemenea, Campania „Oamenii Timpului” RO+ beneficiază de patronajul Ministerului Culturii.
•Colocviile „Oamenii Timpului”, moderate și gândite special pentru comunitățile în care activează de către managerii regionali, se vor desfășura după următorul calendar: Craiova (20 septembrie), Cluj-Napoca (22 septembrie), Sibiu (24 septembrie), București (4 octombrie), Piatra Neamț (7 octombrie), Iași (8 octombrie), Suceava (9 octombrie) și Timișoara (15 octombrie).
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
