Accentuarea antisemitismului necesită măsuri mai ferme, spun europarlamentarii

• Ei cer o urmărire mai eficientă a acestor cazuri şi mai multă cooperare transfrontalieră
• Statele UE ar trebui să numească un coordonator naţional pentru combaterea antisemitismului
• Istoria Holocaustului ar trebui predată în şcoli
• Liderii politici ar trebui să denunţe orice declaraţie antisemită
Recenta accentuare a anti-semitismului în UE necesită mai multe măsuri ferme, spun deputaţii în rezoluţia aprobată joi.

Discursul care incită la ură şi violenţă împotriva cetăţenilor europeni evrei este incompatibil cu valorile UE, de aceea toate statele UE trebuie să ia măsuri care să asigure securitatea cetăţenilor lor evrei, spun deputaţii. Ei cer liderilor politici naţionali să se opună sistematic şi public oricărei declaraţii antisemite, iar statelor membre să numească un coordonator naţional care să combată antisemitismul.

Aplicarea legii

Motivaţia rasistă ar trebui să fie un factor agravant pentru infracţiuni, iar actele antisemite comise pe internet ar trebui să devină, de asemenea, subiectul unor anchete, se arată în rezoluţie.

Deputaţii cer şi o bună cooperare transfrontalieră pentru desfăşurarea anchetelor, mai ales în cazul actelor teroriste. Forţele de poliţie ar trebui să creeze unităţi speciale pentru combaterea infracţiunilor cauzate de ură. Pentru a face anchetele mai eficiente şi efective, toate statele membre ar trebui să adopte definiţia antisemitismului elaborată de Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului.

Societate civilă

Intermediarii online, cum ar fi motoarele de căutare, reţelele sociale, platformele de aplicaţii, ar trebui să ia măsuri mai ferme pentru a combate discursul antisemit care incită la ură, spun deputaţii. Istoria Holocaustului (sau Shoa) ar trebui predată în şcoli, iar cărţile de istorie ar trebui să descrie corect istoria şi viaţa evreilor, evitând orice formă de antisemitism, mai spun deputaţii.

Priorităţile UE privind drepturile fundamentale

Într-un vot separat, deputaţii au consimţit la priorităţile de lucru pentru 2018-2022 ale Agenţiei UE pentru drepturi fundamentale, incluzând azil şi integrare pentru refugiaţi şi imigranţi, lupta împotriva rasismului şi xenofobiei, protecţia datelor personale şi incluziunea romilor.

În cursul discuţiilor, negociatorii Parlamentului au cerut Comisiei şi Consiliului să dea Agenţiei posibilitatea de a analiza activitatea poliţiei şi legislaţia anti-teroristă – o idee pe care cele două instituţii o vor avea în vedere.

Ne bucurăm că ne citești!

Dacă vrei să ne și susții: