Constanța are cel mai mare port al României, universități, rețea de hoteluri moderne, aeroport la doar 30 de kilometri, poziție strategică și securitate la Marea Neagră și un brand de oraș pentru care nu trebuie să cheltuiască milioane ca să-l facă auzit.
Și, totuși, după zeci de ani în care administrațiile locale au avut toate aceste atuuri la dispoziție, Constanța continuă să funcționeze în mentalitatea rudimentară în care turismul durează maximum trei luni pe an, orașul există pentru cei din afară doar după ce se încheie examenele și admiterile la școli și dispare odată cu concediile de august ale funcționarilor publici. Pe scurt, vine vara, vin turiștii, pleacă vara, pleacă și o bună parte din activitatea orașului.
Dar cea mai mare problemă a orașului nu este că nu are suficient potențial, ci, dimpotrivă, este tocmai faptul că „potențialul” a devenit o scuză repetată ani în șir pentru ceea ce nu s-a făcut în Constanța pentru dezvoltarea ei sistematică, profundă și pe termen lung.
Ani la rând, litoralul a fost tratat aproape obsesiv prin prisma sezonului estival, a turiștilor numărați de 1 Mai și Rusalii ori de Sfântă Mărie, de multe ori într-o numărătoare gonflată, departe de numărul real al oaspeților.
Dincolo de restaurante, servicii și o întreagă industrie a ospitalității, un oraș important cum este Constanța nu poate trăi, nu se poate dezvolta și nu poate deveni competitiv cu ochii pe prognoza meteo.
Apoi, vine luna septembrie, începe școala și pare că cineva reduce volumul și viața orașului.
Pentru o destinație de vacanță sau un oraș strict turistic poate fi firesc, însă orașul de la malul mării nu e doar capitala litoralului românesc, ci unul dintre cele mai importante centre economice, punct strategic mai ales în actualul context internațional, iar acest mental imaginar de tipul „Constanța se închide după trei luni de vară” este total dăunător.
Pentru că astăzi turismul modern nu mai înseamnă doar câți oameni reușești să strângi într-o destinație în vârful sezonului.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) vorbește despre trecerea de la turismul bazat pe volum la modele construite în jurul sustenabilității și distribuirii activității pe tot parcursul anului.
Cu alte cuvinte, performanța nu înseamnă doar o plajă plină în patru weekend-uri de august sau 100.000 de spectatori veniți la un festival.
Înseamnă hoteluri ocupate și marți sau joi, și în februarie sau noiembrie. Înseamnă restaurante pe plajă sau în zone „sezoniere” cu clienți în octombrie. Înseamnă meetinguri, congrese sau conferințe în februarie. Înseamnă teambuildinguri și profesioniști veniți pentru trei zile la specializări în martie. Companii care organizează în Constanța evenimente. Congrese sau conferințe cu tradiție care vor să revină anual în oraș pentru că serviciile și beneficiile pe care le-au avut la dispoziție au fost variate și de calitate înaltă.
Iar Constanța întârzie încă la acest capitol, are restanțe și mult de recuperat, pentru că există o industrie care nu stă să aștepte vara: MICE (Meetings, Incentives, Conferences and Exhibitions), adică reuniuni de business, călătorii corporate, conferințe, congrese, târguri și expoziții.
Poate că nu sună la fel de spectaculos precum „vacanță la mare”, dar din punct de vedere economic poate fi mult mai interesant și avantajos pentru gazde.
Astfel, „turiștii de business” vin exact atunci când destinațiile estivale au cea mai mare nevoie de el: în extrasezon și în timpul săptămânii, atunci când activitatea Horeca și industria ospitalității au nevoie de suport.
Turistul de business este mult subevaluat în Constanța, deși el folosește aceleași servicii ca turistul de vacanță: doarme la hotel, mănâncă la restaurant, folosește transportul, cumpără servicii și entertainment, participă la evenimente și nu de puține ori își prelungește șederea. Cât despre congrese și conferințe, ele vor reveni mulți ani la rând dacă orașul respectiv le bifează ireproșabil toate cerințele.
Astfel că, pentru Constanța, MICE ar putea însemna trecerea de la obsesia celor câteva weekenduri full de vară la o economie turistică matură, mult mai predictibilă, pe termen lung, care nu depinde de meteo sau ofertele all inclusive de la bulgari sau greci.
Iar datele oficiale arată că România are nevoie oricum de această schimbare, pentru că turismul a contribuit în 2023 cu aproximativ 38,6 miliarde de lei la economie, reprezentând 2,4% din PIB și susținând aproximativ 364.200 de locuri de muncă.
În 2024 au fost înregistrați aproximativ 2,4 milioane de turiști străini, în timp ce turismul intern a rămas dominant.
Există, deci, loc pentru o întrebare mai ambițioasă decât „cum aducem mai mulți turiști?”: Cum aducem și altfel de turiști? Pe cei care generează mai multă valoare și ar urma să vină pe tot timpul anului.
Și am putea să începem prin a căuta răspunsurile în orașele care au înțeles mult înaintea noastră aceste lucruri.
Spre exemplu, în 2025, Viena a găzduit 7.196 de evenimente de business, cu aproape 795.000 de participanți și aproximativ 2,54 milioane de înnoptări.
Impactul economic al industriei întâlnirilor și congreselor a fost de aproximativ 1,71 miliarde de euro, iar 19.300 de locuri de muncă au fost susținute astfel la nivel național.
Dar Viena nu a ajuns la aceste cifre din hazard sau pentru că organizatorii de congrese au decis subit că Austria este frumoasă și potrivită pentru ei. Această performanță a turismului de business vienez a fost posibilă pentru că orașul are un birou dedicat acestui segment: Vienna Convention Bureau, o structură care lucrează permanent pentru atragerea congreselor și promovarea destinației.
Aceasta a fost diferența pentru Austria între a spera că vin evenimentele la ea și a construi o industrie care gravitează în jurul atragerii acestor evenimente.
Un exemplu și mai incomod și dureros pentru Constanța este Barcelona, pentru că demonstrează că argumentul „suntem oraș de litoral, deci avem doar turism de sezon” nu ține, ba chiar deloc.
Barcelona are plajă, are milioane de turiști sezonieri, dar are și o industrie internațională a congreselor.
Calendarul Barcelona Convention Bureau include aproximativ 141 de congrese programate, inclusiv evenimente până în 2027. Unele atrag câteva sute de persoane. Altele, zeci de mii. Spre exemplu, Congresul European Respiratory Society poate reuni aproximativ 20.000 de participanți.
Barcelona nu și-a abandonat turismul de vacanță, dar a refuzat să depindă doar de el, iar acest lucru ar fi trebuit însușit și de Constanța de mulți ani.
Singapore, spre exemplu, oferă o altă lecție: aici, MICE este tratat explicit ca instrument de dezvoltare economică. Există infrastructură, conectivitate internațională, sedii regionale ale companiilor, stimulente pentru organizatori și o agenție guvernamentală care dezvoltă activ sectorul.
Deci diferența de mentalitate este enormă, pentru că orașele performante din punct de vedere al turismului de business nu întreabă doar „ce evenimente avem anul acesta?”
Întreabă: „ce evenimente vrem peste trei, cinci și zece ani și ce trebuie să construim acum ca să le câștigăm?”
Constanța are nevoie tocmai de această trecere de la administrarea sezonului la planificarea economiei urbane.
Iar paradoxul Constanței este că orașul nu trebuie să inventeze artificial motive pentru organizarea unor conferințe, pentru că temele sunt deja aici.
Transport și logistică. Economie maritimă. Energie. Tehnologie. Sănătate. Cercetare. Educație. Comerț internațional, iar Portul Constanța singur plasează orașul într-o poziție pe care alte centre urbane din România nu o pot replica.
Universitățile aduc profesori, cercetători și studenți. Economia regională aduce companii și profesioniști. Infrastructura hotelieră există deja într-o măsură importantă.
Și totuși, Constanța nu este astăzi asociată automat cu ideea de mare destinație românească pentru congrese și business, iar acesta este exclusiv rezultatul unui model de dezvoltare care a rămas captiv în sezon.
Nu ajunge însă să construiești o sală și să-i spui strategie, pentru că turismul de business modern nu funcționează izolat.
Un participant la o conferință nu are nevoie doar de un scaun, un microfon și un proiector, ci de hotel, restaurante, transport, spații pentru întâlniri informale, servicii, entertainment, zone pentru networking și locuri în care să petreacă timpul dintre evenimente.
De aceea, marile destinații MICE sunt în același timp orașe în care funcțiunile urbane se completează, iar aici intră în centrul atenției o altă piesă care a lipsit multă vreme din Constanța: proiectele ample de regenerare urbană și dezvoltare mixed-use.
Proiectul IULIUS și o altă logică pentru Constanța
În acest context trebuie privită investiția de reconversie urbană pe care IULIUS o dezvoltă la Constanța.
Nu ca soluție miraculoasă pentru toate problemele orașului și nici ca substitut pentru ceea ce administrația trebuie să facă, ci ca o piesă de infrastructură urbană privată într-un oraș care are nevoie urgentă de mai multe motive pentru a rămâne activ tot anul.
Proiectul propune un pol multifuncțional care integrează spații de birouri, servicii și retail, zone verzi și spații publice, funcțiuni dedicate comunității și facilități pentru întâlniri profesionale, networking și activitate economică.
Este o formulă deja testată cu succes de IULIUS în Iași, Timișoara și Cluj-Napoca, unde proiectele mixed-use au creat proiecte în care birourile, serviciile, retailul, spațiile publice și evenimentele coexistă.
Constanța nu mai are nevoie doar de locuri în care turiștii să cheltuiască bani vara, ci de locuri în care economia să producă activitate în fiecare lună a anului.
Birourile aduc profesioniști, evenimentele aduc participanți, restaurantele și serviciile îi păstrează în zonă, iar spațiile publice sunt folosite de comunitate. Și toate acestea pot crea infrastructura informală de care are nevoie inclusiv industria MICE.
Investițiile private nu pot însă face totul
Aici apare partea pe care autoritățile locale nu ar trebui să o ignore, pentru că un astfel de proiect de anvergură, chiar dacă privat, nu poate construi singur o destinație internațională de business, nu poate înlocui strategia orașului, nu poate rezolva singur conectivitatea și nu poate promova Constanța internațional în numele administrației, la fel cum nu poate crea de unul singur un convention bureau puternic și nici nu poate coordona hotelurile, universitățile, portul, operatorii de transport și industria ospitalității.
Aceasta este treaba urbei, iar dacă autoritățile continuă să privească dezvoltarea turistică aproape exclusiv prin sezonul estival, Constanța riscă să repete încă un deceniu aceeași discuție despre „potențial”, care nu plătește salarii în Horeca în februarie, iar orașul nu mai are nevoie de încă o „strategie” care să constate că are mare, port, universități și o poziție geografică excelentă, pentru că asta știm. Întrebarea este ce facem cu ele?
Viena arată cât poate valora economia congreselor. Barcelona demonstrează că litoralul și turismul de business nu se exclud. Singapore arată ce se întâmplă atunci când MICE devine politică economică, nu anexă turistică.
Constanța are deja o parte dintre ingredientele necesare. Iar investițiile urbane de nouă generație, inclusiv proiectul IULIUS, pot completa infrastructura de care orașul are nevoie. Dar această investiție privată trebuie să întâlnească viziunea publică, infrastructură, promovare și strategie.
Altfel, peste zece ani vom continua să spunem același lucru pe care îl spunem astăzi: Constanța are un potențial extraordinar. Și acesta ar fi probabil cel mai usturător eșec dintre toate.
Pentru că adevărata miză nu este ca mai mulți oameni să vină la Constanța în august. Adevărata miză este ca orașul să nu mai aștepte până în august ca să înceapă să trăiască.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
