Liderii G7 și-au reiterat miercuri susținerea „neclintită” pentru Ucraina și s-au angajat să sporească sprijinul militar către Kiev, dar și presiunile economice exercitate împotriva Rusiei, într-o declarație comună publicată în contextul Summitului G7 de la Paris, scrie Politico. După câteva săptămâni de atacuri cu drone și reușite ucrainene pe front, inclusiv președintele american Donald Trump, care acum un an îl acuza pe Zelenski că „nu este pregătit pentru pace”, a remarcat de data aceasta că „Rusia trebuie să ajungă la o înțelegere”
- „Noi, liderii G7, suntem uniți în sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina în apărarea libertății, suveranității și integrității sale teritoriale (…) Felicităm Ucraina pentru reziliența sa și pentru progresele înregistrate pe câmpul de luptă în ultimele luni și subliniem că există acum un nou impuls. Pentru a susține și accelera acest nou impuls”, se arată în mesajul publicat pe site-ul președinției franceze.
Liderii G7 s-au angajat, pe lângă sporirea livrărilor de ajutor militar către Kiev, „să luăm în considerare extinderea către Ucraina a beneficiului licențelor de producție, pentru a permite creșterea producției militare a Ucrainei” și să aloce resurse adiționale pentru a ajuta Ucraina să „treacă prin iarna viitoare”.
Aceste angajamente vin în contextul în care situația de pe front, deși încă extrem de complicată, pare să evolueze într-o direcție favorabilă Ucrainei, în viziunea analiștilor internaționali.
În acest context, este important de amintit că, până recent, Rusia a înregistrat un progres încet, dar sigur, front. Această situație s-a inversat la începutul lui 2026, iar o analiză realizată de Unitedmedia24 arată că, în luna mai, forțele rusești au lansat peste 7.000 de atacuri, dar nu au reușit să captureze decât 14 kilometri pătrați de teritoriu în această lună.
Una peste alta, potrivit unei analize publicate la începutul luni iunie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), Rusia a înregistrat o scădere netă a teritoriului pe care îl controlează în Ucraina de puțin peste 280 de kilometri pătrați în primele luni acestui an – o performanță mult mai slabă față de aceeași perioadă din 2025, când forțtele Kremlinului au cucerit aproape 600 de kilometri pătrați, explică ISW.
Unul dintre motivele principale pentru noul „impuls” la care fac referire liderii G7 ar putea fi, conform Associated Press, avantajul tot mai pronunțat al ucrainenilor în ceea ce privește atacurile cu drone, care continuă să afecteze semnificativ capacitatea Kremlinului de a produce și exporta țiței, sursa sa principală de venit.
Producția rusească de produse petroliere pentru luna mai a fost cu 10% sub ținta stabilită de autorități, conform Agenției Internaționale de Energie, citată de Reuters.
Pe de cealaltă parte, capacitățile de apărare ale Ucrainei rămân sub presiunea atacurilor din ce în ce mai agresive ale Rusiei în ultimele săptămâni. La începutul lui iunie, spre exemplu, forțele rusești au lansat peste 650 de drone și 70 de rachete împotriva infrastructurii ucrainene într-o singură zi, amintește Reuters.
În același timp, Kievul se confruntă cu un deficit bugetar în continuă creștere și un deficit de peronal militar, după cum arată o analiză din martie a Fundației Carnegie.
În iunie, autoritățile de la Kiev au anunțat o creștere a salariilor pentru soldați și o reînnoire a eforturilor de a recruta luptători străini pentru a gestiona această problemă, mai menționează Reuters.
Una peste alta, prima jumătate a declarației publicate miercuri consemnează victoriile semnificative ale Ucrainei în ultima perioadă și promite o susținere sporită în zonele în care Kievul este încă vulnerabil.
A doua jumătate a declarației se concentrează pe celelalte zone de conflict care dau motive de îngrijorare comunității internaționale: liderii G7 și-au exprimat susținerea pentru obținerea unui armistițiu „imediat și robust” în Liban și s-au angajat să-și sporească eforturile umanitare și de reconstrucție în Gaza.
Pe deasupra, documentul reafirmă opoziția grupului „față de orice încercări unilaterale de a schimba statu-quoul, în special prin forță sau coerciție, în Mările Chinei de Est și de Sud și de-a lungul Strâmtorii Taiwan” și include un apel pentru denuclearizarea Coreei de Nord, în acord cu rezoluțiile adoptate de ONU în acest sens.
Cel mai important angajament este, însă, cel ce privește negocierile pentru pace dintre SUA și Iran și redeschiderea Strâmtorii Ormuz:
„Salutăm anunțul unui acord între Statele Unite și Iran, obținut sub conducerea fermă a președintelui Trump, cu sprijinul țărilor mediatoare, care oferă o oportunitate istorică de a împiedica Iranul să dobândească orice armă nucleară și de a aborda amenințările legate de activitățile sale regionale și balistice. Sprijinim implementarea acestuia și suntem pregătiți să contribuim la ea.
Reafirmăm că dreptul de trecere în tranzit fără restricții sau taxe este piatra de temelie a comerțului internațional. Suntem de acord că inițiativa multinațională, independentă și defensivă condusă de Franța și Regatul Unit poate juca un rol important în facilitarea reluării traficului maritim în Strâmtoarea Hormuz, prin protejarea navelor comerciale, reasigurarea operatorilor de transport maritim comercial și sprijinirea verificării faptului că toate minele au fost îndepărtate.
Sprijinim ferm un acord diplomatic ulterior, robust și cuprinzător, care să urmeze Memorandumului de Înțelegere obținut de președintele Trump și care poate aduce pace și securitate pentru toți în regiune. Subliniem necesitatea ca negocierile în acest scop să abordeze amenințările reprezentate de Iran în regiune și dincolo de aceasta și să asigure că Iranul nu va obține niciodată o armă nucleară”.
Este important de amintit că aceste declarații vin după luni de zile în care președintele american i-a criticat dur pe aliații SUA din cauza reticenței de a se implifica mai activ în soluționarea conflictului din Orientul Mijlociu, în special în Europa.
De asemenea, declarațiile președintelui american vin într-un context complicat – înainte de a-și îndrepta atenția spre Iran, președintele american a generat mai multe controverse internaționale prin retorica sa împăciutoare față de Rusia și insistența sa că Ucraina trebuie să facă concesii în fața Rusiei, în interesul obținerii unui acord de pace.
În fapt, unii analiști au avertizat înainte de începerea summitului că participarea activă a lui Trump ar putea fi chiar un motiv de îngrijorare pentru aliații europeni ai Kievului.
Mai mulți diplomați europeni de rang înalt au declarat pentru Politico, sub condiția anonimatului, că există anumite temeri că președintele SUA, eliberat de nevoia de a gestiona zi de zi criza iraniană, ar putea încerca să preia din nou controlul asupra negocierilor de pace privind Ucraina, să îi lase pe europeni pe margine și să le submineze strategia de a exercita presiune maximă asupra Rusiei și de a sprijini pe deplin Ucraina.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
