Am stat două ore într-o sală de cinema din Constanța cu încă doi oameni, unde ar fi trebuit să primim „o perspectivă intimă asupra uneia dintre cele mai urmărite tranziții de putere ale vremurilor recente” – așa descrie Amazon documentarul Melaniei Trump, prima doamnă a Statelor Unite, un proiect de 75 de milioane de dolari a companiei lui Jeff Bezos care a devenit un magnet pentru controverse chiar înainte ca regizorul său, Brett Ratner, să fie menționat în dosarul traficantului de persoane Jeffrey Epstein.
Pe deoparte, aliații lui Trump consideră “de neratat” documentarul care urmărește cele 20 de zile premergătoare inaugurării prezidențiale din 2025 din perspectiva primei doamne, iar Amazon s-a grăbit să se laude cu “cel mai de succes week-end de deschidere pentru un documentar în ultimii zece ani”.
De cealaltă parte, restul lumii a ținut să puncteze faptul că cele 7 milioane de dolari încasate de “Melania” în primul său weekend de la lansare nu acoperă nici măcar 10% din costurile pentru producerea și promovarea peliculei, în vreme ce majoritatea criticilor de film au eviscerat documentarul, iar criticii lui Trump l-au acuzat direct pe Jeff Bezos că a încercat să-l mituiască pe președintele american.
Nu știu exact unde vor ajunge cei 96 de lei contribuiți de mine și ceilalți doi spectatori, dar pot spune că înțeleg de ce unele dintre cinematografele care au difuzat filmul nu au reușit să vândă niciun bilet.
Pe hârtie, Melania Trump este candidata ideală pentru un documentar: S-a născut într-un orășel deloc remarcabil din fosta Iugoslavie, a intrat în lumea modei și a avut parte de un succes considerabil în anii ‘90 – a început în Ljubljana, capitala Sloveniei, a trecut întâi pe la Milano și Paris, a ajuns la New York, în 2006 s-a căsătorit cu unul dintre cei mai bogați moguli imobiliari din lume, a obținut cetățenia americană și a ajuns, de două ori, prima doamnă a Statelor Unite.
Este o poveste fascinantă – unii ar spune chiar un exemplu perfect al așa-numitului “vis american” și care dă naștere multor întrebări complicate.
De pildă, cum interpretează prima doamnă, ea însăși o cetățeancă naturalizată abia în 2006, politice anti-imigrație ale soțului ei, care au scindat societatea americană?
Sau cum a gestionat o femeie care militează împotriva hărțuirii sexuale pe internet momentul în care presa de stat rusă i-a folosit imaginile pentru a-l umili pe Donald Trump?
În fine, cei curioși pot merge cu încredere să caute răspunsurile altundeva, pentru că documentarul “Melania” este, în primul rând, o paradă a modei, iar în al doilea rând o scurtă istorie a celei de-a doua inaugurări a lui Donald Trump, a cărei protagonistă și naratoare aproape că este relegată la rolul de personaj secundar.
Dar probabil cea mai mare problemă a peliculei regizate de Ratner este că nu a reușit să atingă ceea ce ar trebui să fie scopul principal al unui documentar: informarea publicului. Am urmărit întregul film de aproape două ore, am ascultat cu atenție fiecare monolog și, totuși, am părăsit sala de cinema cu senzația că nu am aflat nimic despre Melania Trump ce nu aș fi putut afla într-o scurtă căutare pe Wikipedia.
E drept, totuși, că încă din primele zile de producție, toți cei implicați în realizarea documentarului au fost onești cu faptul că va aborda, în principal, cele aproape trei săptămâni pe care prima doamnă le-a petrecut pregătindu-se pentru ceremonia de inaugurare a soțului ei de la începutul lui 2025.
Astfel, în prima oră a filmului, am urmărit-o pe prima doamnă a Americii în timp ce a probat fiecare articol vestimentar cu putință, a ales decorațiuni și mobila pe care urma să o amplaseze în Casa Albă și în timp ce lua parte la diverse evenimente importante, cum ar fi vizita extrem de mediatizată a familiei Trump la cimitirul militar Arlington, din D.C.
Pe tot parcursul acestei călătorii, i-am întâlnit pe mai toți membrii echipei primei doamne, dar nu pot spune că-mi amintesc numele sau rolul exact al vreunuia dintre ei. Scopul lor principal a fost, oricum, să-i prezinte primei doamne diverse piese de decor și articole vestimentare în timp ce îi lăudau gusturile rafinate, pe care le-au atribuit carierei sale de model.
De altfel, cariera ei a fost singurul capitol din povestea Melaniei Trump despre care s-a vorbit în mod consistent pe tot parcursul peliculei, dar până și acest subiect a fost dominat de remarci precum “a fost model, evident că știe ce rochie se potrivește cel mai bine” și foarte puține detalii cu adevărat interesante.
În rest, în ciuda insistenței asupra “călătoriei inspiraționale” din Slovenia către Casa Albă, audiența nu a primit nici măcar o imagine vagă a drumului pe care l-a parcurs – prima doamnă și-a menționat țara natală o dată sau de două ori, nu a vorbit deloc despre cum a ajuns în America și cum a gestionat, în general, trecerea de la viața de model internațional la cea de soție a celui mai puternic om din lume.
Practic, mai toate subiectele la care te-ai aștepta să fie cel puțin menționate într-un astfel de film au fost ignorate.
În schimb, discursul Melaniei Trump pe parcursul filmului s-a axat pe două subiecte principale: importanța familiei, o temă previzibilă și absolut esențială pentru electoratul republican, și planurile ei odată ce va ajunge la Casa Albă.
În ceea ce privește primul subiect, Melania Trump a afirmat încă din primele minute ale filmului că își propune să arate o poveste despre cum a trebuit să găsească un echilibru între îndatoririle sale oficiale și “nevoile familiei mele”.
Documentarul nu a prezentat, însă, aproape nimic despre dinamica familiei Trump. Prima interacțiune a Melaniei Trump cu soțul ei a avut loc după primele 25 de minute ale filmului și a fost un apel telefonic scurt – Donald Trump a sunat-o pe soția sa la scurtă vreme după alegeri, s-a lăudat cu rezultatele “nemaivăzute până acum”, a întrerupt-o când a încercat să îi răspundă și și-a luat rămas bun.
Fiul ei, Barron Trump, nu a apărut deloc în prima oră a filmului și, de altfel, cei doi nu au avut nicio interacțiune directă pe ecran. Iar tatăl primei doamne, Viktor Knavs, a apărut preț de doar câteva secunde, timp în care a vorbit despre soția sa, Amalija, care a decedat în 2024.
Pe lângă acest subiect, discuții despre lungimea ideală a unei rochii și evenimentele la care a mers alături de președintele ales, se remarcă două inițiative importante ale primei doamne: Prima a fost un dialog față în față cu Aviva Siegel, o femeie israeliană care a fost răpită de teroriștii Hamas în timpul atacurilor de la 7 octombrie 2023 și care a expus povestea emoțională trăită de ea și soțului ei, Keith Siegel, care era încă în captivitate la momentul realizării documentarului.
- Notă: Soții Siegel au fost reuniți la scurt timp după inaugurarea lui Donald Trump, în februarie 2025, și au continuat să militeze împreună pentru eliberarea tuturor ostaticilor rămași în Gaza, scrie The Times of Israel.
Al doilea moment notabil a fost un apel video cu prima doamnă a Franței, Brigitte Macron, în cadrul căruia Melania Trump a prezentat inițiativa “Be Better”, o campanie de conștientizare pentru unele dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă tineretul american: problemele emoționale și sociale, pericolele hărțuirii online (cyberbullying) și criza drogurilor.
Afirmația că soțul ei va căuta soluții pentru războiul dintre Israel și Hamas și promisiunea de a-și dedica eforturile, în calitate de primă doamnă, rezolvării problemelor cu care se confruntă tinerii americani au fost practic singurele subiecte importante abordate pe parcursul documentarului, dar aproape s-au pierdut într-o mare de citate mai mult sau mai puțin inspiraționale, discursuri vagi despre importanța familiei și ședințe foto.
Ultimele patruzeci de minute ale documentarului nu conțin aproape nimic relevant pentru subiectul său principal și nu aduc mai nimic nou. Sunt aproape total dominate de ziua inaugurării lui Donald Trump, în care prima doamnă joacă un rol secund, și conțin în mare parte scene și momente care au fost deja filmate din toate unghiurile și comentate în spațiul public de nenumărate ori.
Cele câteva secvențe “din culise” includ detalii precum momentul în care Donald Trump a văzut pentru prima oară mobilierul selectat pentru unele încăperi ale Casei Albe și conversații despre cum “nu mai este nimeni” în lume ca Melania Trump.
Desigur, în fața acestei lipse de substanță, este important de amintit și faptul că, la câteva zile după lansarea documentarului, prima doamnă a declarat public că acesta ar trebui văzut mai degrabă ca o “experiență creativă”, nu ca un documentar. Probabil a făcut acest comentariu înainte să afle că tocmai Amazon, compania care a plătit și deține drepturile de publicare pentru peliculă, se lăuda luni că “Melania” a avut “cel mai de succes weekend de deschidere pentru un documentar în ultimii zece ani”.
Și că tot am ajuns la elefantul din cameră….
Concluzia mea principală despre “Melania” este că ar fi putut fi un documentar care abordează un subiect cu un potențial enorm, dar de care nu profită deloc – 100 de minute în care se vorbește foarte mult, fără a se spune, de fapt, aproape nimic.
Poate acesta este unul dintre motivele pentru care toată lumea se întreabă de ce Amazon, compania miliardarului Jeff Bezos, a plătit 40 de milioane de dolari pentru producerea filmului și alte 35 de milioane de dolari pentru a-l promova.
Este vorba de o sumă absolut colosală pentru producerea unei astfel de pelicule, practic nemaiauzită pentru un documentar care nu abordează viața unui artist sau un turneu muzical. Prin comparație, documentarul Taylor: The Eras Tour, lansat în 2023, a avut un buget de producție undeva între 10 și 20 de milioane de dolari, dar a produs încasări la Box Office de peste 260 de milioane de dolari.
În acest context, dat fiind faptul că “Melania” a produs încasări de 7 milioane de dolari în primul weekend de la lansare, nicio tactică retorică implementată de Amazon sau de Casa Albă nu poate ascunde faptul că acest film este un eșec financiar care a produs “cel mai bun rezultat din ultimii zece ani” doar în comparație cu filme care nu beneficiază nici măcar de o fracțiune din resursele de care dispune Amazon.
În acest context, nu este de mirare că cei mai duri critici ai lui Trump au descris documentarul drept o “mită” din partea lui Jeff Bezos, amintește The New York Times – această situație este exacerbată de faptul că, potrivit rapoartelor apărute în presa americană, în jur de 70% din bugetul de producție al filmului a fost reprezentat de onorariul Melaniei Trump, adică în jur de 28 de milioane de dolari.
Cu riscul de a părea părtinitor, nu pot spune că performanța pe care am văzut-o joi seara merita 28 de milioane de dolari. Nu sunt încă sigur dacă a meritat cei 32 de lei pe care i-am dat pe bilet.
În orice caz, nu e ca și cum ar fi prima oară când președintele Donald Trump este acuzat că primește “cadouri” suspect de scumpe. Încă nu știm, de pildă, dacă va putea să păstreze avionul de 400 de milioane de dolari donat în 2025 Departamentului Apărării de către Qatar, dar președintele a declarat deja că își dorește acest lucru, amintește Reuters.
O problemă mai mare pentru Trump este implicarea regizorului Brett Ratner în scandalul Epstein: La o zi după lansarea documentarului, Departamentul de Justiție (DoJ) a desecretizat peste 3 milioane de documente, printre care se numără și o serie de fotografii în care Ratner apare alături de traficantul de persoane. Cea mai notabilă imagine, care probabil a fost deja văzută de mai mulți oameni decât documentarul, este cea în care Ratner stă pe o canapea alături de Epstein și două femei ale căror identități au fost cenzurate de către DoJ.
Ratner nu a fost încă acuzat direct de abuz sexual și a declarat că imaginile respective au fost făcute acum peste 20 de ani, la o petrecere la care a fost invitat de logodnica sa de la acea vreme, și că nu a mai avut nicio altă legătură personală cu Jeffrey Epstein, amintește The Los Angeles Times.
Cu toate acestea, simpla apariție lui Ratner în dosarul de abuz pe care Trump îl numește de luni de zile o “farsă” a democraților este o lovitură de grație complet ne-necesară pentru un film ale cărui sorți de izbândă păreau infime de la bun început.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
