Istoricul britanic Dennis Deletant a declarat pentru Info Sud-Est și G4Media, în contextul decorării veteranului de la Cotul Donului de către Nicușor Dan, că președintele ”se pare că nu a fost informat de masacrarea a sute de evrei ucraineni la Odesa de către trupele române în 1941”.
- ”Nu cred că din punct de vedere politic este diplomatic să se dea o decorație. Mii de evrei ucrainieni au fost adunați de armata română la Odesa și pe urmă adunați în niște barăci și arși de vii”, a mai declarat Dennis Deletant pentru G4Media și ISE.
Vezi la finalul articolului o biografie succintă a istoricului Dennis Deletant, autorul britanic al celei mai apreciate Istorii a României și care a obținut recent cetățenia română.
Ce a spus președintele Nicușor Dan despre Armata română pe frontul de Est
Președintele Nicușor Dan a anunțat, printr-un mesaj publicat pe Facebook la 1 Decembrie, atunci când românii sărbătoresc Ziua Națională, că l-a decorat pe veteranul de război Ion Vasile Banu, cu Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler.
Colonel în rezervă, Banu are 107 ani și a fost prima și singura persoană decorată de președinte la 1 Decembrie. Tot președintele a transmis că Ion Vasile Banu ”a luptat cu dăruire pentru eliberarea Basarabiei în 1941 și pe frontul de la Cotul Donului în 1942” și îi invită pe români ”să se plece cu respect” în fața veteranului pentru ”curajul, sacrificiul și demnitatea cu care și-a servit patria” și care reprezintă ”lecții” de urmat pentru societate.
- ”Suntem și vom rămâne datori să îi cinstim pe cei care au apărat cu prețul vieții idealurile noastre de libertate. Datorită lor trăim astăzi într-o Românie liberă, demnă, democratică și europeană. În acest an, aceasta este singura decorație conferită cu prilejul zilei de 1 Decembrie, un gest simbolic, prin care aducem un omagiu întregii generații de eroi care au scris cu sângele lor destinul țării noastre”, a mai transmis președintele Nicușor Dan pe Facebook de Ziua Națională.
Ce n-a spus președintele despre Armata română pe frontul de Est
În primul rând, atunci când a invitat românii să ”se plece cu respect” în fața veteranului de la Cotul Donului, președintele Nicușor Dan nu a amintit și de masacrele comise de Armata română, din care veteranul decorat făcea parte, în 1941, pe frontul de Est, împotriva evreilor.
Apoi, Nicușor Dan vorbește despre o luptă ”de eliberare a Basarabiei” și de ”idealuri de libertate” ori de ”generația de eroi care au scris cu sângele lor destinul țării noastre”, dar nu spune că România fusese dezmembrată cu un an înainte, iar Basarabia pierdută (1940) tocmai din cauza Germaniei naziste alături de care România a luptat în 1941.
În fapt, intrarea României în URSS, în 1941, are loc la ordinul mareșalului Ion Antonescu, aliat al Germaniei naziste, după ce Hitler a rupt pactul de neagresiune pe care îl încheiase cu Stalin la 23 august 1939 (Pactul Ribbentrop-Molotov). Apoi, ceea ce Hitler căuta prin invazia URSS era ”lebensraum” (spațiul vital), unul dintre elementele cheie din doctrina rasială criminală reprezentată de nazismul lui Hitler.
Jurnalistul Petru Clej (ex-BBC, în prezent colaborator G4Media și RFI), a documentat și scris pe larg despre masacrul de la Odesa, atunci când, într-un timp extrem de scurt (22-25 octombrie), armata română a masacrat zeci de mii de evrei, dar aceste crime în masă sunt mult mai puțin cunoscute decât alte atrocități comise de naziști în războiul din URSS. Citește aici pe larg despre masacrele comise de români împotriva evreilor din Odesa, în 1941.
Istoricul Cosmin Popa: ”Clasa politică românească manifestă o insensibilitate particulară la chestiunile care pun acut problema moralității”
Istoricul Cosmin Popa, cercetător la Institutul de Istorie ”Nicolae Iorga” din București, a explicat pentru G4Media și ISE că ”asumarea trecutului odios este o chestiune dureroasă pentru orice societate, nu doar pentru cea românească”.
- ”Totuși, clasa politică românească manifestă o insensibilitate particulară la chestiunile care pun acut problema moralității și pe cea a responsabilității istorice, fapt care îi împiedică pe politicienii români să absoarbă critic trecutul traumatizant ale acestei țări”.
Cosmin Popa mai arată și că, în chestiunea Holocaustului românesc, situația este agravată și de „păcatul originar” al acestui proces, anume că recunoașterea publică a existenței sale nu s-a petrecut ca urmare a unei dezbateri naționale, care să genereze consens intelectual, ci mai degrabă a fost consecința unor presiuni externe binevenite:
- ”Mesajul istoricilor români și străini despre Holocaustul românesc, în pofida dovezilor aduse și a explicațiilor oferite, nu a ajuns încă la conștiința celor care exercită puterea în România, care continuă să trateze subiectul în funcție de oportunitățile sau pericolele politice pe care le aduce. Pe lângă acestea, liderii politici români par să nu înțeleagă că recunoașterea responsabilității naționale pentru crimele comise în numele statului român este atât un act menit să întărească reflexele democratice ale societății în general, cât și un soi de asigurare că astfel de lucruri nu se vor mai petrece în viitor. Deocamdată, marcarea sărbătorilor naționale românești are loc în cheia jocurilor electorale și a oportunităților de imagine, la care populația trebuie doar să asiste, nu și să participe. Într-o astfel de cheie, e foarte greu ca subiectele de reflecție națională să-și găsească locul”.
- Istoricul Cosmin Popa este considerat unul dintre cei mai buni specialiști români în istoria Rusiei, este vorbitor de limba rusă și a studiat la Moscova. Este cercetător la Institutul de Istorie ”Nicolae Iorga” din București.
Întrebat ce spune despre președinte faptul că acesta nu a prezentat întreg contextul istoric al participării României pe frontul de Est, Cosmin Popa consideră că Nicușor Dan este ”victima unei situații pe care a moștenit-o, fără însă să dea semne că vrea să o schimbe, anume absența unei politici naționale a memoriei”.
Istoricul consideră că este vorba și de o ”raportare tactică” la un astfel de subiect pentru că Dan ”nu dorește să implice Președinția și persoana sa în dispute care ar putea acutiza starea de tensiune existentă în țară”.
- ”Cu toate acestea, cred că subiectul nu poate fi evitat, iar abordarea sa critică face parte din delimitările ideologice și politice prin care trece societatea românescă. De fapt, atitudinea fața de Holocaust, cât și față de represiunea comunistă de până în 1989, reprezintă pentru mulți dintre cetățenii României un marker ideologic, care sugerează destul de ferm orientarea politică a persoanei care împărtășește o poziție sau alta. În cele din urmă, pot să admit că incidentul poate fi și rezultatul unei atitudini neglijente a unor oameni din aparatul prezidențial, de altfel bine intenționați, față de contextul istoric al unei perioade atât de traumatizante. Sper ca Președintele României să revină cu clarificările necesare, căci transformarea discuției despre Holocaust sau despre represiunea comunistă într-o dispută procedurală, plină de sofisme facile, nu face decât să-i dezamăgească pe prietenii democrației și să-i întărâte pe adversarii săi”, a mai declarat istoricul Cosmin Popa pentru G4Media și Info Sud-Est.
Grant T. Harward: Această prezentare a ”războiului sfânt” al României omite atrocitățile îngrozitoare
În mod similar istoricului britanic și istoricul american Grant T. Harward a declarat jurnalistului Petru Clej într-un interviu din 2024 pentru G4Media despre cum nu se poate vorbi despre armata română pe frontul de Est fără să se vorbească și despre Holocaust, ”pentru că este o parte integrantă a acestei povești”.
După decizia decorării veteranului de pe frontul de Est Ion Vasile Banu (107 ani), prima decorație acordată de Nicușor Dan de 1 Decembrie și singura din acest an, Harward a criticat decizia președintelui spunând că este ”cel puțin problematică”.
- ”Din păcate, această prezentare a „războiului sfânt” al României omite atrocitățile îngrozitoare — în special împotriva evreilor — care au făcut parte din invazia Uniunii Sovietice”.
Haward T. Grant arată cum Regimentului 89 Infanterie al Diviziei 13 Infanterie, din care a făcut parte veteranul decorat, a fost implicat în Pogromul de la Iași, fapte pentru care există documente în Muzeul Holocaustului din SUA, spune istoricul.
- ”Acea divizie a fost repartizată inițial Armatei a 11-a germane, trecând prin nordul Basarabiei, unde au avut loc numeroase alte masacre ale evreilor, înainte de a fi subordonată Armatei a 4-a române, care asedia Odessa. Nu știu ce acțiuni a întreprins personal acest veteran în timpul acelor campanii, dar este clar că Armata Română și Jandarmeria Română au fost profund complicite în masacrul evreilor din nordul Bucovinei și Basarabiei și în deportarea supraviețuitorilor din acele teritorii”, mai arată Grant.
Istoricul american critică ideea trunchierii informațiilor despre acțiunile Armatei române pe frontul de Est chiar și la peste 80 de ani de la evenimente și vorbește despre o ”versiune atât de cosmetizată” care nu amintește de alianța cu Germania nazistă și epurarea etnică a evreilor:
- ”Faptul că președintele oferă o versiune atât de cosmetizată a evenimentelor petrecute acum mai bine de 80 de ani — eliminând din poveste alianța cu Germania nazistă și epurarea etnică a evreilor — este cel puțin problematic. Accentul pus pe Basarabia, al cărei teritoriu aparține în mare parte astăzi Republicii Moldova, este de asemenea folosit pentru a promova mesajul privind necesitatea unirii țării cu „Patria-mamă”, pentru a restaura frontierele României de după Primul Război Mondial”, mai arată Harward T. Grant.
Despre istoricul american Grant T. Harward, specialist în acțiunile Armatei române pe frontul de Est în 1941
Autor al volumului ”Războiul Sfânt al României” (Editura Corint, 2024), Grant T. Harward este un istoric american născut în 1986, care în prezent lucrează la US Army Center of Military History, conform Corint.
A obținut licența în istorie la Brigham Young University (2009) și diploma de master la University of Edinburgh (2010). Volumul ”Războiul Sfânt al României” reprezintă teza sa de doctorat, susținută în 2018 la Texas A&M University. A fost lector în cadrul Auschwitz Jewish Center, bursier Fulbright în România și lector Mandel Center din cadrul US Holocaust Memorial Museum.
Harward arată cum, între 22 iunie 1941 și 23 august, România a fost parte din războiul pornit de Germania nazistă împotriva Uniunii Sovietice.
Sub motivația purtării unui ”război sfânt”, de eliberare a Basarabiei și nordului Bucovinei (pierdute în 1940), România a cucerit o parte din vestul Ucrainei, inclusiv Odesa, apoi a luptat în Crimeea, în Caucaz și la Stalingrad.
Însă atât în linia întâi, cât și în spatele frontului, o parte dintre militarii români au comis crime de război, arată istoricul american. Un număr foarte mare de civili (în special evrei), dar și partizani sau prizonieri de război au fost asasinați, ostașii români fiind puternic animați de o ideologie alcătuită din convingeri naționaliste, religioase, antisemite și anticomuniste.
Cine este Dennis Deletant, autorul britanic celei mai apreciate Istorii a României
Istoricul britanic Dennis Deletant este, între altele, autorul celei mai apreciate Istorii a României, volum publicat în 1998, la care a lucrat împreună cu Keith Hitchins, Șerban Papacostea, Mihai Bărbulescu și Pompiliu Teodor. Deletant este și autorul celei mai bune istorii despre comunismul și Securitatea din România și a documentat și publicat și despre regimul dictatorului Ion Antonescu ori despre Holocaust și antisemitism.
Este membru al Centrului pentru Studii Avansate în problema Holocaustului, de la Muzeul Memorial al Holocaustului (Washington, D.C.), al Woodrow Wilson Center (Washington, D.C.) și face parte din structurile decizionale ale Institutului Național pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel” și al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.
Dennis Deletant a fost unul dintre fondatorii Memorialului Victimelor Comunismului de la Sighet și rector al Școlii de Vară de acolo. Dennis Deletant este și profesor emerit la School of Slavonic and East European Studies, University College London și profesor invitat la catedra de studii românești „Ion Rațiu” de la Georgetown University, Washington D.C.
Istoricul a primit, la 1 ianuarie 1995, de la Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, Ordinul Imperiului Britanic, în rang de Ofițer, pentru serviciile aduse Marii Britanii în plan științific, cultural și civic.
La 1 decembrie 2000, președintele României, Emil Constantinescu, l-a decorat cu Ordinul „Pentru Merit”, în rang de Comandor, iar la 26 octombrie 2016 a primit de la președintele Klaus Iohannis ordinul „Steaua României”, cea mai înaltă distincție a țării. În 2022, Dennis Deletant a devenit cetățean român.
Este Doctor Honoris Causa la cinci dintre cele mai renumite universități din România: „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca, „Lucian Blaga” din Sibiu, „Al. I. Cuza” din Iași, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș și, cel mai recent titlu DHC, din mai 2024, la Universitatea ”Ovidius” din Constanța. Tot în luna mai a primit Premiul Romulus Rusan acordat de Fundația „Ana Blandiana & Romulus Rusan” și Fundația „Spandugino”, pentru cartea de memorii: În căutarea României. O aventură personală din ‘65 până azi (2023, Humanitas).
Dennis Deletant a venit prima dată în România în vremea studenției, în 1965, a învățat limba și istoria românilor, s-a căsătorit cu Andreea Caracostea, nepoata lui Dumitru Caracostea, unul dintre cei mai importanți folcloriști și critici literari români.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
