Doi membri ai Congresului SUA, ambii republicani și lideri ai comisiilor de Apărare din cadrul Congresului, au publicat miercuri un comunicat de presă comun în care au anunțat că se opun retragerii parțiale a trupelor americane din România, anunțată de Pentagon tot miercuri.
Senatorul republican de Mississippi Roger Wicker, președintele Comisiei pentru Forțele Armate din Senat, și reprezentantul republican de Alabama,Mike Rogers, care este și președintele Comisiei pentru Forțele Armate din Camera Reprezentanților, au argumentat în comunicatul de presă că România este „un aliat puternic, făcând investiții majore pentru a găzdui forțe americane și pentru a moderniza infrastructura care le susține”.
- „Retragerea prematură a forțelor americane de pe flancul estic al NATO, și asta la doar câteva săptămâni după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian al României, subminează descurajarea și riscă să invite o agresiune rusă suplimentară„, au adăugat cei doi legiuitori republicani.
Pentru mai multe detalii, citește și:
- Dronă interceptată în apropiere de Delta Dunării, după atacurile rusești în Ucraina, la granița cu România / A fost emis mesaj RO-Alert în nordul județul Tulcea
- Ministrul Apărării, după ședința CSAT: În cazul dronelor militare decizia este la comandantul misiunii în conformitate cu regulile NATO / În cazul celor civile decizia rămâne la ministru
Ei au menționat, de asemenea, faptul că decizia de a retrage circa 1.200 de militari americani din România transmite „un semnal greșit Rusiei chiar în momentul în care președintele Trump aplică presiuni pentru a-l constrânge pe Vladimir Putin să vină la masa negocierilor pentru a obține o pace durabilă în Ucraina”.
Cei doi au criticat și hotărârea „îngrijorătoare” a Pentagonului de a anunța retragerea parțială fără a se fi consultat prima oară cu membrii Congresului, dat fiind „sprijinul clar, bipartizan și bicameral pentru o postură robustă a SUA în Europa, exprimat atât în versiunile Camerei, cât și ale Senatului ale proiectului de lege privind Autorizarea Apărării Naționale pentru anul fiscal 2026”.
În acest context, este important de aminiti faptul că decizia Pentagonului este una executivă, care se aplică imediat, însă Congresul are, teoretic, autoritatea de a o modifica.
Este de asemenea notabil faptul că anunțul Pentagonului a venit în contextul în care, la mijlocul lunii octombrie, secretarul american al Apărării Pete Hegseth a schimbat politica departamentului în ceea ce privește comunicarea cu Congresul.
El i-a informat pe toți angajații Departamentului Apărării că trebuie să obțină permisiunea înainte de a interacționa cu membrii Congresului, potrivit unui consilier congresional și unei note interne a departamentului consultate de Reuters.
Pentru mai multe detalii, citește și:
Citeșe mai jos comunicatul integral al celor doi republicani:
WASHINGTON – Senatorul SUA Roger Wicker, R-Miss., președintele Comisiei pentru Forțele Armate din Senat, și reprezentantul Mike Rogers (R-AL), președintele Comisiei pentru Forțele Armate din Camera Reprezentanților, au emis următoarea declarație prin care își exprimă îngrijorarea față de anunțul Pentagonului că va renunța la brigada americană rotațională din România, decizie care pare necoordonată și direct în contradicție cu strategia președintelui:
„Ne opunem ferm deciziei de a nu menține brigada americană rotațională în România și procesului Pentagonului pentru revizuirea în curs a posturii forțelor, care ar putea duce la noi reduceri ale forțelor americane din Europa de Est.
Pe 19 martie am declarat că nu vom accepta schimbări semnificative ale structurii noastre de luptă care sunt făcute fără un proces interinstituțional riguros, coordonare cu comandanții de teatru și cu Statul Major Întrunit și colaborare cu Congresul.
Din păcate, exact acest lucru pare să se încerce. În urmă cu două săptămâni, președintele Trump a afirmat că Statele Unite nu vor retrage forțele americane din Europa, ci „ar putea să le mute puțin”. Președintele are dreptate că postura forțelor SUA în Europa trebuie actualizată pe măsură ce NATO își asumă sarcini suplimentare și caracterul războiului se schimbă. Dar această actualizare trebuie coordonată pe scară largă atât în cadrul guvernului SUA, cât și cu NATO.
România a fost un aliat puternic, făcând investiții majore pentru a găzdui forțe americane și pentru a moderniza infrastructura care le susține. România a cheltuit peste 2% din PIB pentru armata sa timp de mulți ani și s-a angajat să atingă 5% din PIB. Aceste investiții, alături de contribuțiile lor la apărarea estică a NATO și la securitatea Mării Negre, subliniază rolul central al României în securitatea Alianței. Notabil, din 2016, România găzduiește un detașament american Aegis Ashore de apărare antirachetă, asumându-și riscuri politice, militare și economice substanțiale pentru a desfășura sisteme concepute în principal pentru apărarea aliaților NATO, mai degrabă decât a propriului teritoriu.
Datorită leadershipului președintelui Trump, aliații noștri europeni au fost de acord să își asume niveluri istorice ale poverii apărării colective. Totuși, reînarmarea Europei va necesita timp. Retragerea prematură a forțelor americane de pe flancul estic al NATO, și asta la doar câteva săptămâni după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian al României, subminează descurajarea și riscă să invite o agresiune rusă suplimentară.
Această decizie transmite, de asemenea, un semnal greșit Rusiei chiar în momentul în care președintele Trump aplică presiuni pentru a-l constrânge pe Vladimir Putin să vină la masa negocierilor pentru a obține o pace durabilă în Ucraina. Președintele are perfectă dreptate: acum este momentul ca America să-și demonstreze hotărârea împotriva agresiunii ruse. Din păcate, decizia Pentagonului pare necoordonată și în contradicție directă cu strategia președintelui.
Este îngrijorător că Congresul nu a fost consultat înaintea acestei decizii, în special având în vedere sprijinul clar, bipartizan și bicameral pentru o postură robustă a SUA în Europa, exprimat atât în versiunile Camerei, cât și ale Senatului ale proiectului de lege privind Autorizarea Apărării Naționale pentru anul fiscal 2026. Legislația precizează, de asemenea, intenția Congresului ca nicio modificare să nu fie făcută posturii SUA în Europa în absența unui proces de revizuire temeinic.
Căutăm clarificări din partea Pentagonului cu privire la modul în care intenționează să atenueze impactul acestei decizii asupra posturii de descurajare și apărare a NATO și dacă au coordonat cu Aliații pentru a minimiza aceste consecințe. Vom căuta, de asemenea, asigurări că, așa cum a declarat anterior președintele, cele două brigăzi de tancuri din Polonia rămân pe poziții și că Statele Unite continuă să mențină o prezență rotațională persistentă în Polonia, statele baltice și România.”
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
