Ministrul Mediului: Apele Române este o instituție-cheie, care trebuie depolitizată rapid / Din 9.000 de angajaţi, doar 130 sunt inspectori pe teren de control

Apele Române este o instituție-cheie, care trebuie depolitizată rapid, a transmis ministrul Mediului, Diana Buzoianu, miercuri seară, la Antena 3. Ea a precizat că din aproape 9.000 de angajaţi, 130 sunt inspectori pe teren de control și că „cineva a lucrat ani de zile să decimeze funcţia de control la Apele Române”.

Citește și:

• UPDATE Marile scandaluri de la Apele Române: Cu aproape 9000 de angajați, 3 șoferi la un om de teren, angajați prinși în ofsaid de reporteri, sindicaliștii de la ”Ape” se plâng de ”siguranța locurilor de muncă” / Ce spune ministra Mediului
• Administrația Apele Române are în medie trei șoferi angajați la un om de teren/ La ABA Prut-Bârlad sunt 5 șoferi la un inspector de teren/ ABA Mureș are 79 de șoferi/ Peste 8700 de angajați în total (document, infografice)

„Apele Române este una dintre instituţiile-cheie care trebuie depolitizată rapid. Vă dau şi un exemplu de cum arată politizarea la Apele Române. Există astăzi inspectori-şefi care sunt puşi pe 30 de zile. Deci directori care sunt puşi pentru 30 de zile din pix şi apoi trebuie să vină din nou la directorul general să mai primească 30 de zile. Dacă a făcut ceva greșit în alea 30 de zile, afară. Aşa arată politizarea. Mandate de 30 de zile, pe semnătură. În 30 de zile ne mai vede. Dacă ai făcut ce trebuie, continuăm. Şi asta se întâmplă de ani de zile. De ani de zile. Este foarte clar că în acest context să nu ne mire de ce nu avem controale. Din aproape 9.000 de angajaţi, 130 sunt inspectori pe teren de control. 130 este un număr destul de halucinant, care îți arată un lucru important. Cineva a lucrat ani de zile să decimeze funcţia de control la Apele Române. Sistematic, picătură, cu picătură, au lucrat sistematic pentru asta„, a spus ministrul USR al Mediului.

Minstrul Mediului: S-au creat câte 10, 12, 15 locuri, ca să poată să existe șefi

Diana Buzoianu a vorbit și despre reorganizarea anunțată la Apele Române, la începutul anului și a spus că au fost create locuri ca să poată exista șefi în instiuția aflată în subordinea ministerului. În acest timp, „oamenii din teren muncesc pe niște salarii mizere”, a mai spus ea.

„Primesc de la oamenii din instituţie informaţii clare şi am început şi eu să mă uit pe reorganizarea care a fost făcută în luna ianuarie a anului acesta, că a fost anunţat cu mare fanfaronadă, că s-a făcut, s-a reorganizat Apele Române. Şi mă uit pe organigrama care era înainte, mă uit şi pe organigrama de acum. S-a umflat totul în centru, în structurile de conducere. S-au creat câte 10 locuri, câte 12 locuri, 15 locuri, ca să poată să existe şefi. S-au luat oameni din teren și s-au dus cât mai departe de munca reală. În tot acest timp, oamenii din teren muncesc pe niște salarii mizere și evident că nu își mai pot găsi oameni să poată să fie angajați”, a mai declarat Buzoianu la Antena 3.

„Aceasta este imaginea unei instituţii în colaps, unei instituţii politizate şi unei instituţii care până în ziua de astăzi a fost folosită ca un instrument. Şi atunci să nu ne mire de ce inclusiv la nivel de plajele române s-au dat pe toate şmecheriile posibile contracte inclusiv pe tot felul de… Am văzut inclusiv în presă şi o să facem un control (…), a mai spus ministrul Mediului.

Context

Info Sud-Est a scris despre marile scanduri de la Apele Române, instituție aflată în subordinea ministerului Mediului.

Cu aproape 9000 de angajați, 3 șoferi în medie la un om de teren, funcționari angajați pe pile sau angajați prinși în ofsaid de reporteri din cauza incompetenței, Apele Române este una dintre instituțiile ai căror sindicaliști au protestat din cauza tăierii sporului de ”condiții vătămătoare”. Angajații au cerut ”siguranța veniturilor și a locurilor de muncă”.

• Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat ulterior, la Digi24, referitor la situația angajaților din Apele Române că sunt prea puțini oameni care muncesc ”de dimineața până seara” pe teren și prea mulți oameni în birouri. Referitor la informațiile prezentate de G4Media, Buzoianu a spus că este nevoie de o reformă amplă la Apele Române și că va face o analiză la nivelul situației din instituție. Întrebată de numărul șoferilor, ministra a încercat să găsească o explicație pentru numărul mare al acestora în Apele Române, iar moderatorul Digi24 i-a atras atenția să nu fie convinsă de subalterni că ”este nevoie de toți angajații”. 

ISE a arătat vara trecută cum fac bani ilegal operatorii economici de pe plajele litoralului românesc, sub ”neputința” Apelor Române de a opri fenomenul. ISE a monitorizat timp de o lună cum poți să faci bani pe plajă fără să ai licitații și contracte cu Apele Române Dobrogea Litoral.

După o lună de zile de la semnalare, plajele funcționau în continuare, iar operatorii încasau zilnic, de multe ori fără să elibereze bon de casă, câte 35 de lei pentru fiecare din cele aproximativ 600 de șezlonguri în total. Două dintre aceste sectoare erau în Eforie Sud care, alături de Eforie Nord, reprezintă una dintre cele mai căutate destinații de pe litoralul românesc în ultimii ani.

Surse din cadrul angajaților și foștilor angajați ai Apele Române au confirmat pentru ISE că fenomenul plajelor exploatate ilegal de operatori economici care nu încheie contracte cu Statul român se regăsește în mai multe stațiuni, este de notorietate, nu este nou, dar nici nu poate fi stopat din mai multe motive, unul din acestea fiind că inspectorii ABADL ”închid ochii” la controalele pe care le efectuează. Citește detalii aici. 

Tot ISE a scris și despre numărul mare de șoferi ai instituției, în medie trei șoferi la un inspector de teren, conform informațiilor transmise de instituție. Dar, spre exemplu, la Apele Prut-Bârlad sunt 5 șoferi la un inspector de teren, iar Apele Mureș are 79 de șoferi. În total, la Apele Române erau, la finalul lui 2023, peste 8700 de angajați. Citește detalii aici. 

Mai mult, ReporterIS a scris la finalul lunii decembrie 2024 cum arată un raport al DSP Vaslui în baza căruia angajații de la ABA Bârlad au reușit să obțină sporul de 15% pentru ”condiții vătămătoare. Una dintre explicații este că sunt exercitate ”presiuni la nivelul părților moi și nervilor”. Reporterii din Iași arată și că din 150 de angajați, 72 au boli cardiace, 37 – boli endocrine, 54 – afecțiuni oftalmologice, 55 – în sfera ORL, 19 – boli la articulații, 5 sunt bolnavi de stomac și ficat și 5 au probleme dermatologice. Citeșe detalii aici.

Tot ReporterIS scria în august 2024 despre o rețea de cumetrii și rude angajate în tot Sistemul de Gospodărire a Apelor Iași, secția de bază a Agenției Apele Române din zona Moldovei, și despre cum Apele Române refuză să dea informații despre câte astfel de familii sunt angajate în instituție la nivel național, după ”modelul” din regiunea Moldovei. Vezi detalii aici și o altă ancheta aici.

Tot reporterii din Iași au mai arătat cum dintr-un contract de pază de 78 de zile încheiat între ABA Prut Bârlad Iași și o firmă din București, cel puțin zece zile prestatorul nu a lucrat efectiv. Prețul total al contractului este de 46.000 de lei fără TVA, firma de pază deja nu a lucrat de aproape 6.000 de lei fără TVA. Contractul este cu drept de prelungire cu încă patru luni. Citește detalii aici.

Poate cel mai cunoscut scandal recent de la Apele Române este cel al ”animalului politic” al instituției și al chelneriței angajate ca specialist la Ape. La finalul anului 2020, Recorder a dezvăluit, într-o campanie referitoare la importanța avertizorilor de integritate din instituții, că, în majoritatea județelor din România, Partidul Național Liberal a instalat la conducerea administrațiilor bazinale și a sistemelor de gospodărire a apelor oameni fără niciun fel de pregătire în domeniu, recomandați doar de carnetul de partid.

Este cazul lui Petru Avram, fost șef la Apele Prut-Bârlad, care a intrat în atenția DNA în urma dezvăluirilor Recorder. El a fost acuzat că a numit în posturi de conducere la Apele Române două persoane fără experiență, între mai 2020 și ianuarie 2021. Petru Avram a mai fost trimis în judecată în alte două dosare, pentru angajări fictive, abuz în serviciu și influențarea declarațiilor, conform publicației citate.

Într-unul dintre exemple, reporterii arătau cum o fostă chelneriță la un bar din Iași a fost angajată de Avram la Administrația Bazinală de Apă Prut – Bârlad, la departamentul care se ocupă de apărarea inundațiilor, fără a avea o minimă pregătire în domeniu. Un avertizor de integritate care a vorbit cu Recorder relata:

• ”I-au explicat că trebuie să dea enter, domnișoara a apăsat pe ecranul calculatorului. A văzut că nu s-a deschis a mai insistat o dată, tot nu s-a deschis calcultator. Colegii au întrebat: Totuși, nu ați mai lucrat după terminarea facultății? Ba da, am lucrat cinci ani la Master. Oh, super, cinci ani, dar totuși nu-i cam mult la master? Ah, da, dar la Master Club. Lucrase la un club care se numea Master. Și avea abilități pentru case de marcat, atunci când apeși pe ecranul casei de marcat”. Femeia a fost demisă în urma investigației.

Potrivit unei postări a Sindicatului Mureșul din Apele Române – SMAR, pe pagina de Facebook a organizației, protestele spontane au avut loc în orașe, precum: Suceava, Dolj, Jiu, Brașov, Târgu Mureș, Sibiu, Buzău, Mureș, Vrancea, Iași, Pitești, Mehedinți, Bacău, Reșița, Arad, Pașcani, Deva, Alba, Vâlcea, Brăila, Târgoviște, Călărași, Olt și Constanța, a transmis Agerpres, miercuri.

Dezastrul de la Praid și comasarea instituțiilor în contextul deficitului bugetar provocat de fostul premier Ciolacu

Viceprim-ministrul Tánczos Barna i-a criticat dur, în iunie, pe șefii companiei de stat Salrom și ai Administrația Naționale ”Apele Române” pentru grava criză de poluare a apei din Praid, potrivit portalului Maszol. El i-a acuzat de lucrări neautorizate care au dus la poluarea apei în zonă. Din cauza creșterii bruște a conținutului de sare din pârâul Corund, alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor din regiune a fost pusă în pericol.

Contactat de Maszol, fostul ministru al Mediului a declarat că situația actuală este rezultatul neglijenței și iresponsabilității celor două companii de stat implicate.

• „Au fost multe discuții în ultimele zile, iar tensiunea a fost enormă. Nu am cerut o schimbare imediată a conducerii, tocmai pentru a nu escalada și a agrava situația. Astăzi, văd că, în lumina evenimentelor de ieri, este necesară demisia imediată a liderilor celor două companii, iar dacă acest lucru nu se va întâmpla, atunci demiterea lor imediată”, a declarat Tánczos Barna.

El a adăugat că conflictele anterioare nu au fost făcute publice deoarece credeau că „scopul este mai important decât oamenii care sunt acolo. Dar acum paharul este plin, iar acești doi lideri trebuie să plece imediat”. Citește detalii aici.

În aprilie 2025, ministrul Mediului de la acea vreme, Mircea Fechet, vorbea despre instituţiile de control din cadrul Ministrului Mediului care vor fi comasate, cel mai probabil, într-o singură instituţie:

• ”(…) După ce am comasat două agenţii în cursul săptămânii trecute, urmează cel mai probabil, săptămâna viitoare, să anunţ o nouă comasare. Mai unim încă două agenţii din cadrul Ministerului, într-una singură. Cel mai probabil, instituţiile de control din minister vor fi comasate într-o singură instituţie, ceea ce înseamnă mai puţini demnitari, o singură direcţie economică, o singură direcţie de resurse umane – şi aşa mai departe şi, la sfârşit, va însemna o economie de bani de la bugetul de stat pe care suntem oricum obligaţi să o facem, având în vedere programul de guvernare. În nici un caz nu înfiinţez o nouă agenţie, ci o structură în cadrul Ministerului, mai mică la început, probabil vor fi 3-4 oameni, care vor avea ca sarcină directă să evalueze şi să vadă ce tehnologii sunt deja folosite, în ceea ce priveşte inteligenţa artificială”, a precizat Mircea Fechet.