Toți participanții la summitul B9, organizat luni la Vilnius, au fost de acord că „avem nevoie de un NATO mai puternic, o conexiune transatlantică mai puternică” și cu nevoia de a crește cheltuielile și capacitatea de a produce echipamente militare, a declarat președintele Nicușor Dan în cadrul conferinței de presă comună de la finalul summitului.
La întâlnire, desfășurată înaintea unui summit NATO care va avea loc la Haga la sfârșitul acestei lunii iunie, au participat România, Polonia, Lituania, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Slovacia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia.
Evenimentul, la care au participat inclusiv Mark Rutte, secretarul general al NATO, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a fost prima deplasare externă a lui Nicușor Dan în calitate de președinte al României.
În acest context, președintele României a vorbit despre amenințarea militară pe care o reprezintă Rusia, dar a ținut să sublinieze și pericolul unui război hibrid cu care se confruntă Alianța Transatlantică:
- „După cum am spus, amenințarea nu este doar una clasică militară, ci avem și foarte importante acțiuni hibride îndreptate împotriva țărilor noastre”.
”România este foarte importantă”
În ceea ce privește relațiile bilaterale România-Ucraina, președintele Volodimir Zelenski a declarat că „România este foarte importantă” și a menționat că l-a invitat pe președintele Nicușor Dan să viziteze Ucraina, conform G4Media, care citează News.ro.
Amintim că de la izbucnirea războiului din Ucraina, autoritățile din mai multe state NATO, în special din Europa, au identificat zeci de acțiuni despre care cred că fac parte dintr-o campanie a Rusiei de a destabiliza societățile europene și de a submina sprijinul acestora pentru Ucraina.
În martie, jurnaliștii The Associated Press au realizat așa numita „hartă a sabotajului rusesc în Europa”, în care au inclus aproape 60 astfel de acte – printre care vandalism, crearea de rețele de propagandă online, tentative de asasinat și campania de pe Tiktok a candidatului extremist cu discurs pro-rus Călin Georgescu.
De asemenea, în cadrul summitului de la Vilnius, România, Polonia și Lituania au cerut impunerea de sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei și și-au reiterat susținerea pentru aderarea Ucrainei la NATO.
- „Rămânem fermi pe decizia și angajamentul Aliaților privind calea ireversibilă a Ucrainei către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO. Ucraina are dreptul de a-și alege propriile aranjamente de securitate și de a-și decide propriul viitor, liberă de orice interferență externă”, au transmis participanții la summit într-o declarație comună, citată de Reuters.
În cadrul discuției a fost abordat și raportul SUA-NATO, iar Nicușor Dan a subliniat că „prezența SUA pe flancul estic al NATO este foarte importantă pentru noi” și a ținut să amintească de angajamentul României de a ridica cheltuielile pentru apărare la 3,5% din PIB, o măsură pentru care și-a declarat susținerea la sfârșitul lunii mai, într-un interviu pentru Financial Times.
Aceste declarații vin la mai puțin de o săptămână după ce România a scris scrisori de solicitare pentru două proiecte de coproducție de muniție pentru tancurile americane Abrams și pentru artileria NATO.
Context
Aliații NATO și-au declarat sprijinul pentru „calea ireversibilă” a Ucrainei către aderare la summitul de la Washington de anul trecut. Însă președintele Donald Trump a declarat de atunci că sprijinul anterior al SUA pentru aderarea Ucrainei la NATO a fost o cauză a războiului și a indicat în continuare că Ucraina nu va obține aderarea, amintește Reuters.
În acest context, amintim că Washingtonul nu s-a alăturat celor mai recente eforturi europene de a aplica noi sancțiuni Kremlinului – Marea Britanie și Uniunea Europeană au impus în luna mai o serie de noi sancțiuni care au vizat „flota fantomă” pe care Rusia o folosește pentru a evita plafonul de preț impus de grupul G7 pentru petrolul rusesc.
În ultimele luni, reprezentanți ai administrației Trump au avertizat de mai multe ori că Statele Unite ar putea abandona eforturile de a intermedia încheierea unui armistițiu în Ucraina, în condițiile în care Rusia încă nu a fost de acord cu armistițiul de 30 de zile propus de Washington în martie și acceptat aproape imediat de Kiev.
În aceste condiții, ultimele runde de negocieri dintre Rusia și Ucraina s-au încheiat luni la Istanbul fără ca un armistițiu să fi fost acceptat, transmite The Kyiv Independent.
Întâlnirea din capitala Turciei a avut loc la o zi după ce Ucraina a lansat probabil cel mai devastator atac cu drone împotriva Rusiei de la începutul războiului, din punct de vedere al pagubelor produse: peste o sută de drone ucrainene au atacat 40 de bombardiere în patru aeroporturi rusești, provocând pagube de aproximativ 7 miliarde de dolari, conform autorităților ucrainene, citate de The Guardian.
Operațiunea supranumită „Spiderweb” (Pânza de păianjen), care se poate să fi distrus peste o treime din flota de bombardiere pe care Rusia o folosește pentru a ataca orașele ucrainene, conform Euronews, a fost desfășurată fără ca autoritățile de la Casa Albă să fi fost înștiințate, conform CBS News, care citează surse din cadrul administrației Trump.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
