Alegerile din România au fost administrate eficient. Cu toate acestea, primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025 a fost marcat de o supraveghere insuficientă a unor aspecte cheie ale campaniei și de îngrijorări cu privire la utilizarea pe scară largă a unui comportament neautentic online de către candidați, arată un raport preliminar al misiunii de observare a Office for Democratic Institutions and Human Rights (ODIHR) a OSCE.
Observatorii mai arată că ziua alegerilor a fost administrată ordonat și eficient, dar „s-au remarcat unele deficiențe, inclusiv unele cazuri de compromitere a secretului votului, materiale de campanie în apropierea secțiilor de votare și prezența persoanelor neautorizate în interiorul secțiilor de votare”.
Autoritățile din România au adoptat o abordare fragmentată în supravegherea spațiului online, care, împreună cu o lipsă a informațiilor privind gestionarea încălcărilor raportate, a descurajat implicarea civică și a condus la autocenzură, se mai arată în raport.
Supravegherea mediului online este împărţită între instituţii, care a dus la un „răspuns fragmentat și o transparență limitată”, mai arată observatorii.
În ceea ce privește media, OSCE arată că „în timp ce peisajul mediatic este divers și radiodifuzorul public a oferit o reflectare echilibrată, multe posturi au arătat afilieri politice, ceea ce a limitat accesul alegătorilor la informații imparțiale”.
În timpul campaniei electorale libertățile fundamentale de asociere și de întrunire au fost respectate, notează observatorii, care mai adaugă că „majoritatea competitorilor s-au poziționat drept „antisistem” și au criticat clasa politică, inclusiv pentru anularea alegerilor prezidențiale din 2024, iar unii au prezentat concepte concurente de „identitate” și „valori” naționale”.
Toți competitorii au folosit rețele de socializare, iar unii și-au făcut reclamă și online, mai scrie în raport. „Supravegherea mediului online și a campaniei a rămas împărțită între instituții, ducând la un răspuns fragmentat și o transparență limitată”, mai arată observatorii.
Acest Raport preliminar este rezultatul unui efort comun care implică Oficiul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) și Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE). Evaluarea a fost făcută pentru a determina dacă alegerile au respectat angajamentele OSCE și alte obligații și standarde internaționale pentru alegeri democratice, precum și legislația națională, arată sursa citată.
Misiunea ODIHR de observare a alegerilor include 13 experți în capitală și 22 de observatori pe termen lung detașați în toată țara. În ziua alegerilor, au fost trimiși 47 de observatori din 21 de țări, inclusiv o delegație formată din 7 membri ai AP OSCE. Deschiderea a fost observată în 11 secții de votare și votul a fost observat în 145 secții de votare din toată țara. Numărarea a fost observată în 13 secții de votare, iar centralizarea în 9 BEJ-uri.
- Raportul integral poate fi citit aici.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
