Un raport realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Internews arată că numai un sfert din refugiații ucraineni aflați în România folosesc sursele oficiale de informare ale autorităților române, în ciuda faptului că majoritatea refugiaților au acces la aceste resurse, transmite CJI într-un comunicat de presă.
Raportul, a cărei cercetare s-a derulat în perioada iulie-august 2022, a arătat că refugiații preferă să folosească grupuri de Facebook, Telegram și Viber sau discuții față în față cu alți ucraineni pentru a găsi cazare, ajutor medical, transport sau locuri de muncă.
„În prezent, refugiaților le este greu să ia decizii și să își facă planuri pe termen lung pentru că se confruntă cu o mulțime de probleme legate de accesarea informațiilor. Politicile naționale care îi privesc sunt comunicate prin site-uri guvernamentale, dar este neclar modul în care se transpun la nivel local și care sunt condițiile pentru a beneficia de ele. De aceea, este nevoie ca autoritățile să colaboreze pentru a oferi informații adaptate pe regiuni și, mai mult decât atât, acestea să fie disponibile și în limba ucraineană și în rusă”, a declarat Cristina Lupu, directorul CJI.
„Principala barieră în accesarea informațiilor este limba. Mulți refugiați nu ar suna nici la poliție sau servicii de urgență într-o situație de criză, de teamă că nu vor fi înțeleși.
Deși 98% dintre refugiați declară că au acces la internet, tot informațiile obținute prin comunicare orală sunt mai de încredere”, mai este menționat în comunicatul citat.
De asemenea, studiul a descoperit că, în ciuda faptului că peste 70% din refugiați vorbesc rusa acasă, preferă sa folosească limba ucraineană în public și în mediul online, din cauza presiunii sociale, chiar dacă serviciile de traducere automată oferite de Facebook și Google traduc cu o precizie mult mai mare din rusă în română, comparativ cu ucraineana.
Potrivit rapoartelor recente, este precizat de sursa citată, mai mult de jumătate din refugiații ucraineni din România își doresc să rămână aici pentru viitorul apropiat, dar peste două treimi dintre ei nu știu cum vor face asta. De notat este că studiul a confirmat că refugiații sunt interesați nu doar de serviciile de bază oferite de stat, precum ajutorul financiar și cazarea, ci și de cursuri de limba română și oportunități de angajare, menționând și nevoia de conținut media care să le reflectele nevoile de informare privind propriile drepturi pe care le pot accesa în România și să le ofere știri și informații despre noua lor viață.
Cercetarea a inclus perspectivele a peste o mie de refugiați, 19 furnizori de servicii și doi reprezentanți media din București, Iași, Constanța și Brașov.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
