Revista „Familia” din Oradea, apărută în 1865, a fost subiectul unei ample reorganizări decise de Consiliul Judeţean Bihor în şedinţa din 15 decembrie 2020.
Ilie Bolojan anunţase de la preluarea mandatului, după câştigarea alegerilor din septembrie, că are în vedere reducerea cu 21% a posturilor din cele 10 instituţii subordonate Consiliului Judeţean Bihor (între care teatre, muzee, biblioteci şi două reviste de cultură: „Familia” şi „Várad”, ultima în limba maghiară). În felul acesta, a asigurat Bolojan într-o declaraţie preluată de agenţia Hotnews, judeţul Bihor ar economisi 6 milioane euro.
Întrebat de presa orădeană dacă revista „Familia”, cea mai veche din ţară, este şi ea vinovată de haosul administrativ şi financiar pe care Ilie Bolojan l-a găsit la preluarea mandatului de preşedinte al Consiliului Judeţean, administratorul a asigurat că „scopul reorgnizării a fost să asigurăm editarea” celor două publicaţii. Conform cotidianului „Bihoreanul”, Ilie Bolojan a mai susţinut şi că „Partea editorială este independentă, nimeni n-o să le dicteze ce poezii să publice”.
Revista „Familia” din Oradea va pierde posturile de director-manager, redactor şi contabil şi va fi înglobată, ca un compartiment, în structura Bibliotecii Judeţene „Gheorghe Şincai”. Scrisorile publice adresate Consiliului Judeţean Bihor de Ioan Moldovan, directorul revistei, de intelectuali orădeni şi de membri ai Uniunii Scriitorilor din România nu au convins eliminarea proiectului de pe ordinea de zi a preşedintelui Ilie Bolojan.
Revista „Familia” din Oradea este cea mai veche publicaţie de cultură din România. Ea a găzduit, la 25 februarie/9 martie 1866, debutul editorial al lui Mihai Eminescu, pe vremea când era condusă de Petru Vulcan. Acesta din urmă este şi „naşul” literar al lui Eminescu, cel care i-a schimbat numele din Eminovici.
Mi-am adus aminte de o întâmplare celebră, petrecută în anii 1920 în Palatul Societăţii Naţiunilor din Geneva, al cărei protagonist este Nicolae Titulescu. Într-o aprigă dispută verbală cu diplomaţi din Ungaria, pe veşnica problemă a Transilvaniei, şi după ce un oficial de la Budapesta a acuzat în plen România că ar fi un stat „barbar”, locuit de „sălbatici” până cu puţin timp înainte de Războiul Mondial din 1914-1918, Nicolae Titulescu, enervat, a venit la tribună cu un număr din revista „Convorbiri literare” (care apare neîntrerupt din 1867). Cu această publicaţie în faţa Adunării Generale a Societăţii Naţiunilor, Titulescu a susţinut că în România se publica poezie pe vremea când alţii nu aveau stat.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
Sunteti cumva din Constanta?