În Estonia, astăzi, este nevoie să mergi la un ghişeu al statului în doar trei situaţii: când te căsătoreşti, când divorţezi şi când vinzi o proprietate. În tot restul vieţii, în orice relaţie cu administraţia locală sau centrală, este nevoie doar de un calculator.
Cam aşa ar dori să devină şi Grecia într-un timp scurt.
Obiectivul guvernului de la Atena şi al organismului înfiinţat acum este, potrivit cotidianului „Kathimerini”, stabilirea până la sfârşitul anului 2019 a unei reţele internaţionale de contacte digitale care să ofere companiilor accesul online pentru a face afaceri în Grecia. Ministrul Kyriakos Pierrakakis a mai declarat, în Parlamentul de la Atena, în iulie, că ţara sa doreşte simplificarea procedurilor administrative, interoperabilitatea bazelor de date şi instituirea securităţii cibernetice, toate după modelul oferit de Estonia.
Pentru a conferi greutate proiectului, noii lideri politici ai Greciei au apelat la fostul preşedinte al Estoniei, Thomas Hendrik Ilves, acum cercetător onorific la Hoover Institution al Universităţii Stanford (SUA).
Fostul preşedinte al Estoniei a avut o relaţie extrem de tensionată cu guvernul formaţiunii politice marxiste Syriza, condus de Alexis Tsipras (2015-2019), pe care l-a condamnat de câte ori a avut ocazia. Într-un interviu memorabil acordat cotidianului britanic „The Times”, la începutul lunii aprilie 2015, Thomas Hendrik Ilves a utilizat termenul de „idioţi utili” pentru a-i desemna pe liderii Greciei, Italiei, Ungariei şi Ciprului care, la vremea aceea, militau pentru ridicarea sancţiunilor internaţionale impuse de Uniunea Europeană către Federaţia Rusă şi preşedintele Vladimir Putin. Atunci, Ministerul grec de Externe a protestat vehement faţă de declaraţiile şefului statului estonian, în vreme ce cel mai important cotidian de la Tallinn, ”Postimees”, tipărea un editorial în care susţinea, la 9 aprilie 2015, că „The Times” ar fi utilizat „arbitrar” vorbele preşedintelui Thomas Hendrik Ilves.
Deschiderea unei afaceri în Estonia durează, în medie, 15 minute (cât îţi ia timp completarea unui formular), peste 99% dintre serviciile publice sunt furnizate online iar mai bine de jumătate din populaţia adultă a ţării votează online. În ţara cea mai digitalizată din lume, numărul accidentelor rutiere a scăzut semnificativ faţă de acum un deceniu iar un apel de urgenţă la 112 este localizat în maxim 10 secunde.
Autorul proiectului de digitalizare a ţării este Thomas Hendrik Ilves, fost preşedinte al Republicii Estonia în perioada 2006-2016.
Născut la Stockholm, în 1953, într-o familie de emigranţi estonieni fugiţi din calea comunismului, la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, Ilves a revenit în Estonia imediat după ieşirea ţării din URSS şi proclamarea independenţei, în 1991. Ambasador în SUA şi Canada, între 1993 şi 1996, ministru de Externe în două rânduri (1996-1998 şi 1999-2002), lider al Partidului Social Democrat, Thomas Hendrik Ilves a devenit preşedinte al ţării în 2006.
După ce, în 2007, Estonia a suferit cel mai puternic atac cibernetic din istorie, din partea Rusiei, autorităţile de la Tallinn au demarat un amplu program de revoluţionare a bazelor de date şi a funcţionării administraţiei publice şi a infrastructurii. Scopurile sunt legate de sporirea securităţii naţionale dar şi de un model de dezvoltare: ţara cu puţin peste 1 milion de locuitori este vecina Federaţiei Ruse iar geografia nu poate fi schimbată.
Astăzi, Estonia a devenit cea mai digitalizată ţară a lumii şi campioană mondială în procesul securităţii cibernetice.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
