Alegerile europarlamentare, barometru electoral al bătăliei pentru Cotroceni

Bursa candidaților de pe 25 mai: propuneri vechi și noi pentru Parlamentul European

În mai puțin de două luni vor avea loc alegerile pentru Parlamentul European. 25 mai va reprezenta un test major pentru poli-tica românească, într-un an electoral important. Este momentul în care partidele politice trag linie și află, în mare parte, ce șanse au pentru a trimite Președintele la Cotroceni. Sondajele electorale nu au întârziat să apară, iar speculațiile din media au creionat, deja, tabloul câștigătorilor unui bilet spre Bruxelles.

Conform sondajului realizat de INSCOP la mijlocul lunii februarie, partidele politice din România sunt cotate după cum urmează: USD – 40,4% – (în creștere de la 37,1% la începutul anului 2014), PNL – 17,6% – (în scădere de la 20,1%, scor rea-lizat înainte de a ieși din USL), PDL – 13,7% – (în scădere de la 17,5%), PMP – 8% -, UDMR – 6%. Foarte aproape de a avea reprezentanți în Parlamentul European este și FC – 4,7% – (în creștere de la 4%), în vreme ce PNȚCD nu ar obține mai mult de 1,7% (în scădere de la 2,1%).

Astfel, dacă opțiunile de vot ale românilor nu se modifică semnificativ până pe 25 mai, vom fi reprezentați în forul legislativ al Uniunii Europene de 15 reprezentanți ai Uniunii Social Democrate, 7 reprezentanți ai Partidului Național Liberal, 6 reprezentanți din partea Partidului Democrat Liberal, 2 reprezentanți ai proaspătului partid Mișcarea Populară și 2 reprezentanți UDMR.

PSD propune atât oameni experimentați, dar acceptă și compromisuri în cadrul alianței

Eligibilii alianței USD sunt candidați experimentați, cu experiență în politica internă (Ecaterina Andronescu, Dan Nica, Maria Grapini) sau în forul european (Corina Crețu, Cătălin Ivan, Daciana Sârbu, Ioan Mircea Pașcu, Victor Boștinaru). Fără îndoială, cea mai spectaculoasă propunere este aceea a Ecaterinei Andronescu, fostul mi-nistru al Educației: această opțiune a fost luată în urma unei analize care nu a exclus plecarea guvernului Ponta după alegerile prezidențiale din noiembrie 2014. Pe de altă parte, conducerea partidului a acceptat menținerea pe listă a numelor care au încercat să îndulcească în Parlamentul European imaginea suspendării președintelui Băsescu, în vara anului 2012, dar a acceptat și compromisul cu firavii săi aliați PC și UNPR.

PNL joacă o carte sigură

Lista candidaților liberali la europarlamentare nu aduce nimic nou, mai ales în ceea ce privește primele șapte nume, cu cele mai mari șanse de eligibilitate. Astfel, Norica Nicolai, Renate Weber, Ramona Mănescu sau Adina Vălean sunt candidații consacrați cu care Partidul Național Liberal dorește să convingă electoratul să pună ștampila pe lista PNL. Este vizibilă prezența feminină majoritară pe locurile eligibile, fiecare dintre aceste nume având în spate o carieră politică sau publică impresionantă. Remarcăm că Partidul Național Liberal este singurul care promovează pe locuri eligibile un candidat care provine din județul Constanța, în persoana fostului mi-nistru al Transporturilor, Ramona Mănescu.

PDL merge cu ce i-a mai rămas

Partidul Democrat Liberal urmează exemplul PNL, având în capul listei nume consacrate, europarlamentari în funcție, precum Theodor Stolojan, Monica Macovei, Traian Ungureanu sau Marian Jean Marinescu. O mișcare de imagine și de atragere a electoratului a fost punerea pe liste, deși pe locuri nee-ligibile, ținând cont de procentul actual al partidului în opțiunile de vot ale românilor, a patru primari de municipii: Mircea Hava (Alba-Iulia), George Scripcaru (Brașov), Gheor-ghe Falcă (Arad) și Dorin Florea (Târgu Mureș). Aceștia, cu un electorat puternic și stabil, pot crește procentul partidului, chiar dacă, personal, nu au nici o șansă să ajungă în Parlamentul European de pe pozițiile pe care le ocupă pe lista PDL. Notorietatea europeană a Monicăi Macovei a convins liderii PDL să o mențină pe liste, în ciuda remarcilor caustice din ultima vreme ale Președintelui Băsescu la adresa ei. Monica Macovei nu a fost singurul candidat democrat liberal care nu este pe placul familiei prezidențiale: recent, europarlamentarul Theodor Stolojan, cel pentru care Traian Băsescu a plâns în fața presei după câștigarea alegerilor din 2004, a fost catalogat de colega de la Bruxelles, Elena Băsescu, cu remarci la adresa vieții personale.

PMP își pregătește începutul vieții parlamentare, după transferurile din intersezon

PMP deschide lista de candidați la alegerile din mai cu un europarlamentar ales în 2009 din partea PDL. Lista este continuată de Siegfried Mureșan, un cunoscător al politicilor Uniunii Europene, fiind consilier al Partidului Popular. Surpriza listei este absența Elenei Băsescu, fiica cea mică a Președintelui, care a anunțat că preferă să facă o carieră politică în țară. Candidații PMP sunt sprijiniți de Traian Băsescu, acest lucru fiind evident în urma „campaniei de transferuri“ din ultimele luni dinspre PDL. „Partidul tinerilor“ sau al „celor în blugi“, așa cum a fost definit de Elena Udrea, și ea o apropiată a lui Băsescu, își dorește o intrare în forță în viața politică, pe fondul unei creșteri neașteptate în sondaje. Un astfel de succes ar avantaja tânărul partid în negocierile pentru campania electorală pentru stabilirea candidatului dreptei la alegerile prezidențiale.

Posibilele surprize și marii perdanți

Partidele parlamentare PP-DD, Forța Civică și PNȚCD nu ating în sondaje, încă, pragul de eligibilitate. Cu toate acestea, listele lor propun candidați cu notorietate internă și europeană. Astfel, actualul europarlamentar constănțean Sebastian Bodu a ales să candideze pe listele PNȚCD, după ce a fost nevoit să plece din PDL, din cauza unor tensiuni interne. Un nume care a ratat intrarea pe liste este cel al fostului parlamentar PDL de Constanța, Maria Stavrositu, căreia, din motive procedurale, nu i s-a acceptat dosarul de candidatură. Fosta deputată ar fi venit cu o experiență parlamentară europeană deoarece în mandatul 2008-2012 a fost vicepreședinte al Comisiei de Cultură, Educație și mass-media a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Alături de Stavrositu au mai fost respinse listele Partidului Ecologist și cele ale Partidului Noua Republică. Cel mai vocal dintre cei respinși de BEC este, de departe, actualul europarlamentar Corneliu Vadim Tudor.
Nici fostul prim-ministru Mihai Răzvan Ungureanu nu este lipsit de emoții în aflarea rezultatul alegerilor deoarece Forța Civică încă nu atinge pragul de eligibilitate. O altă pată de culoare a alegerilor europarlamentare este Dan Diaconescu, fostul patron al OTV și lider al Partidului Poporului.

Cum a pierdut Constanța un posibil europarlamentar

Contactată telefonic, Maria Stavrositu, vicepreședinte al PNȚCD, a declarat în exclusivitate în legătură cu pierderea locului de pe listele pentru alegerile din 25 mai:

„Eu am completat acea declarație, dar nu m-am ocupat personal de depunerea dosarelor. S-a ocupat cineva din echipă. Dar știu că în cazul în care există dosare incomplete, candidații res-pectivi sunt chemați să le completeze. Au fost foarte mulți chemați să își completeze dosarele, numai eu câți știu. Acesta este singurul caz în istoria alegerilor în care un candidat este respins din cauza lipsei unei declarații! Știți de ce? Știți care e miza lor? Ca PNȚCD să nu aibă reprezentanți în secțiile de votare. Dacă lista unui partid nu e completă, atunci partidul respectiv nu va mai avea reprezentanți în secții. Ei au văzut cum stă PNȚCD în sondaje, au văzut că partidul crește și au pus astfel piedică întregului partid, nu mie. Știm ce înseamnă să nu avem oameni în secțiile de votare, nu? Ei, iată, asta a fost miza lor, ca PNȚCD să nu își poată apăra drepturile și să nu poată supraveghea alegerile. Cât despre mine, eu nu mă simt nicicum, sunt obișnuită cu astfel de practici… Și, oricum, ținta proiectului PNȚCD este 2016. Partidul este în creștere, este un partid care începe să conteze tot mai mult, mai mult decât le convine unora, și care va avea un cuvânt de spus la alegerile locale”, ne-a declarat Maria Stavrositu, președinte PNȚCD Constanța.

Viitorii europarlamentari români vor stabili cine este cel mai bun la șefia Comisiei Europene

Pe lângă importanța alegerilor din 25 mai pentru politica internă din România, rezultatele europarlamentarelor pot avea și un ecou extern, legislativul de la Bruxelles stabilindu-și președinția în urma noii configurații a forului european. Tot după aceste alegeri va fi tranșată și președinția Comisiei Europene, la care vor contribui decisiv și viitorii europarlamentari români, atâta vreme cât se anunță o luptă extrem de strânsă între fostul prim ministru luxemburghez Jean-Claude Juncker (Partidul Popular European) și germanul Martin Schultz (Partidul Socialist). Cele mai recente sondaje prezintă un avantaj minim, de doar 10 locuri, în favoarea socialiștilor europeni.

POSIBILII EUROPARLAMENTARI

PSD-UNPR-PC

1. Corina Crețu (europarlamentar)
2. Ecaterina Andronescu (Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Senatul României)
3. Cătălin Ivan (europarlamentar, purtător de cuvânt al PSD)
4. Dan Nica (fostul ministru al Comunicațiilor)
5. Maria Grapini (PC, fostul ministru delegate pentru IMM-uri și Turism)
6. Damian Drăghici (parlamentar UNPR)
7. Daciana Sârbu (europarlamentar, soția Premierului)
8. Ioan Mircea Pașcu (europarlamentar)
9. Viorica Dăncilă (europarlamentar)
10. Sorin Moisa (înalt funcționar la Comisia Europeană)
11. Victor Boștinaru (europarlamentar)
12. Ciprian Tănăsescu (europarlamentar)
13. Doru Frunzulică (UNPR)
14. Laurenţiu Rebega (PC, vicepreședinte al CJ Prahova)
15. Claudia Țapardel (consilier general la Primăria Capitalei)

PNL

1. Norica Nicolai (europarlamentar)
2. Adina Vălean (europarlamentar, soția președintelui PNL)
3. Ramona Mănescu (fost ministru al Transporturilor, fost europarlamentar)
4. Cristian Bușoi (europarlamentar)
5. Renate Weber (europarlamentar)
6. Eduard Hellvig (europarlamentar)
7. Mihai Țurcanu (fost consilier al primului ministru și fratele președintelui PNL Botoșani)

PDL

1. Theodor Stolojan (europarlamentar)
2. Monica Macovei (europarlamentar)
3. Traian Ungureanu (europarlamentar)
4. Marian Jean Marinescu (europarlamentar)
5. Daniel Buda (parlamentar PDL)
6. Orest Onofrei

PMP

1. Cristian Preda (europarlamentar)
2. Siegfried Mureşan (consilier principal al PPE)

UDMR

1. Iuliu Winkler (europarlamentar)
2. Sogor Csaba (europarlamentar)