„Aveţi 20 de ani de experienţă, domnule preşedinte, scriau jurnaliştii postului de radio rus „Eho Moskvî” la 16 martie. De ce mai cheltuiţi inutil fondurile într-o vreme atât de dificilă, de criză, şi vreţi să provocaţi o promiscuitate aşa de periculoasă? Declaraţi de-a dreptul că scrutinul din 22 aprilie a avut loc şi publicaţi încă de astăzi rezultatele: participare la vot- 75% şi în favoarea modificărilor constituţionale propuse- 85% dintre opţiuni”.
Aşa s-ar fi desfăşurat ultima bătălie politică pentru menţinerea lui Vladimir Putin la Kremlin până în 2036, când acesta ar avea 84 de ani şi 37 de ani în fruntea statului, ca preşedinte şi prim-ministru. În ziua Bunei Vestiri ortodoxe, pe 25 martie, referendumul constituţional programat la 22 aprilie a fost amânat oficial. Ştie cineva cum va arăta Rusia după criza sanitară mondială din zilele noastre?
La început, Vladimir Putin nu a putut pronunţa „coronavirus” ci doar „Constituţie”
Pandemia coronavirus a fost ignorată de autorităţile ruse şi abia amintită de liderii politici de la Moscova. Federaţia Rusă a găsit în situaţia devastatoare din Europa încă un prilej prolific de propagandă, aşa cum o fac şi partenerii ideologici de la Beijing. Avioane ruseşti au fost trimise la începutul acestei săptămâni în Italia pentru a transporta acolo materiale medicale şi de protecţie şi chiar medici specialişti.
Gestul umanitar a fost speculat la cele mai înalte valori mediatice în multe dintre statele europene. S-a propus câştigarea unei importante vizibilităţi favorabile în Italia, pe fondul nemulţumirilor privind rapiditatea cu care Bruxellesul acţionează şi finanţează, dar şi, mai ales, obţinerea de avantaje majore geopolitice în viitorul imediat. Italia, alături de alte state ale Uniunii Europene, este foarte apropiată de finanţările şi politicile economice ale R.P. Chineze şi a fost cea mai vocală în a cere blocului comunitar reluarea raporturilor normale cu Federaţia Rusă şi renunţarea la sancţiunile economice, politice şi diplomatice după ce Moscova a anexat, în 2014, teritorii din Ucraina, inclusiv peninsula Crimeea. În fapt, cu cele 9 avioane trimise la Roma, Vladimir Putin obţinuse o lovitură formidabilă de imagine în exterior dar şi în faţa propriei opinii publice.
Amendarea Constituţiei Federaţiei Ruse, text fundamental intrat în vigoare în 1993, viza câteva prerogative ale arhitecturii instituţionale dar şi sintagme care să edulcoreze culoarea tare a regimului autoritar. Între ele, invocarea numelui lui Dumnezeu, ca apărător al populaţiei ruse, în preambulul legii fundamentale.
Juriştii constituţionali au scris prevederi care ar consolida rolul Parlamentului în formarea guvernului, oferindu-i-se prerogativa alegerii şefului guvernului pe care, apoi, preşedintele va fi obligat să îl numească. Propunerile de modificare mai vizează, de asemenea, consolidarea atribuţiilor guvernatorilor regionali, interdicţia pentru membrii guvernului şi pentru judecători de a deţine permise de şedere în state străine şi obligativitatea ca orice candidat la preşedinţie să fi trăit ultimii 25 de ani în Rusia.
Nu modificările textului Constituţiei sunt importante pentru politica Rusiei ci modalităţile de a găsi soluţii pentru prelungirea numărului de mandate pe care Vladimir Putin le poate deţine în fruntea statului. Actualul mandat, al patrulea în calitate de preşedinte, încetează în 2024.
Soluţia a venit în Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului de la Moscova. Numărul mandatelor lui Vladimir Putin trebuie să se reseteze, de la zero, după amendarea Constituţiei prin referendum. Această propunere a venit de la prima cosmonaută din lume, Valentina Tereşkova, lider al partidului Rusia Unită. Cum ea este o persoană foarte respectată de ruşi în general, nici deputaţii nu au contrazis-o şi au decis în consecinţă.
Prin urmare, dacă referendumul privind modificarea Constituţiei Federaţiei Ruse s-ar fi desfăşurat pe 22 aprilie, preşedintele Vladimir Putin ştia că va locui la Kremlin până în 2036.
Pandemia coronavirus a stopat planurile lui Vladimir Putin şi aruncă Rusia în criză
La 25 martie, preşedintele Vladimir Putin a anunţat oficial că referendumul constituţional se amână.
Indiciile existau şi înainte, în ciuda propagandei deşănţate privind măsurile de succes aplicate de Moscova în ceea ce priveşte sistemul sanitar sau controlul frontierelor cu R.P. Chineză. Aceste deficienţe au fost enunţate public de unul dintre cei mai loiali aliaţi ai Rusiei, preşedintele Belarusului, Aliaksandr Lukaşenka, care a criticat fără echivoc autorităţile de la Moscova pentru ascunderea realităţilor interne privind pandemia coronavirus. Lui i s-a alăturat, apoi, primarul Moscovei.
Şi experţii internaţionali au susţinut că sunt în faţa unei situaţii absurde: numărul de persoane infectate în Rusia (o ţară cu peste 145 milioane locuitori) era mai mic decât acela din Luxemburg (cu doar 650.000 de suflete).
Din 25 martie, însă, ştirile care vin de la Moscova încep să construiască o altă realitate şi modifică radical percepţiile privind pandemia coronavirus în această ţară.
Într-o intervenţie publică, la doar câteva ore după anunţul referitor la amânarea referendumului, preşedintele Vladimir Putin a cerut ruşilor „să stea acasă” şi a anunţat închiderea unor activităţi „neesenţiale”, între care sectoarele turismului, ospitalităţii şi cel al evenimentelor. Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei de la Moscova a anunţat închiderea întregului sistem de educaţie şi trecerea lui pe platforme de predare-învăţare online, aşa cum Europa a anunţat, în mare parte, încă de acum două săptămâni. Mai mult şi mai grav: Vladimir Putin a anunţat că întreaga Rusie va intra într-un concediu plătit în perioada 28 martie-5 aprilie, cu menţiunea că în aceste zile oamenii „vor sta acasă”. „Această măsură este necesară pentru a împiedica răspândirea virusului”, a explicat şeful statului.
Din 26 martie, compania naţională de aviaţie Aeroflot a închis 92 din cele 94 de zboruri internaţionale iar guvernul de la Moscova a anunţat că foarte rapid se va lua o decizie privind anularea tuturor zborurilor internaţionale pe toate aeroporturile Federaţiei. În plus, agenţia naţională rusă de presă TASS informa că guvernatorilor generali ai ţării li s-au transmis instrucţiuni categorice privind carantinarea tuturor persoanelor peste 65 de ani.
Şi, chiar dacă patronatul rus al turismului a anunţat că pierderile vor fi de aproximativ 500 milioane dolari, în aceste momente este foarte dificil de evaluat amploarea pandemiei în Federaţia Rusă, capacitatea de acţiune şi organizare a sistemului sanitar şi, mai ales, felul în care ineficientul şi coruptul corp al administraţiei publice locale şi centrale se va descurca. O ţară fără libertate politică şi decizională nu are cum să parcurgă paşii cunoscuţi şi previzibili.
La 26 martie 2000, Vladimir Putin era ales preşedinte al Federaţiei Ruse, dintr-o listă de 11 candidaţi. Acum, la 20 de ani distanţă în timp, singur între opţiunile electorale până în 2036, Vladimir Putin a fost înfrânt de coronavirus.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
