În timpul preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, NATO împlineşte 70 de ani de existenţă (4 aprilie 1949). În urmă cu 15 ani, în 2004, România a devenit membră a alianţei iar armata ei a căpătat, între timp, elemente de modernitate şi mobilitate pentru care este recunoscută în Europa. De asemenea, România a mai obţinut experienţe necunoscute în istoria ei, acelea de pe fronturile din zonele de conflict, în special din Afganistan.
În acelaşi timp, cu câteva zile înaintea preluării oficiale a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, în România a izbucnit un nou scandal, acela al achiziţionării de nave militare pentru Marea Neagră (corvete). Este vorba despre ingredientele obişnuite: clasă politică, corupţie, achiziţii puse sub semnul întrebării.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg: România joacă un rol crucial în asigurarea securităţii în zona Mării Negre
La 23 ianuarie, la sediul central al NATO de la Bruxelles, secretarul general Jens Stoltenberg şi prim-ministrul Viorica Dăncilă au discutat despre priorităţile preşedinţiei române la Consiliul Uniunii Europene. După ce a felicitat guvernul de la Bucureşti pentru aportul adus de armata română pe fronturile din Afganistan şi Balcanii de Vest, Jens Stoltenberg a ţinut să scoată în evidenţă un aspect extrem de important: România insistă pentru un plan de consolidare a cooperării dintre Uniunea Europeană şi NATO.
Câte diferenţe sunt în ceea ce priveşte politicile de securitate şi militare elaborate la Washington şi în capitalele Europei de Vest, se ştie. Aproape că nu există un dosar important al relaţiilor internaţionale în care cele două tabere să utilizeze acelaşi limbaj: preşedintele Donald Trump, exasperat, a ameninţat chiar cu intenţia retragerii din NATO. România a propus drept element central al politicilor Preşedinţiei sale o aprofundare a cooperării de securitate şi militare dintre Bruxelles şi Washington. În plus, România mai vine cu un atu: relaţiile ei excepţionale cu Israel, stat care participă la reglementarea tuturor planurilor geopolitice din Orientul Apropiat şi Mijlociu.
Că România s-a integrat de ceva vreme, alături de Polonia şi cele trei state baltice, unei alianţe strategice cu SUA, o dovedesc bazele militare de la Mihail Kogălniceanu şi Deveselu, participarea trupelor americane, britanice şi canadiene la operaţiunile de observare şi descurajare a iniţiativelor ruseşti în Marea Neagră şi atribuirea unui procentaj de 2% din Produsul Intern Brut pentru bugetul apărării. „Cordonul sanitar” de la frontiera NATO (Polonia, România, Lituania, Letonia, Estonia, Grecia), alături de SUA şi Marea Britanie sunt singurele membre ale alianţei care cheltuiesc pentru apărare cele două procente din PIB: alte 15 state, între care Germania, abia alocă 1%.
Viorica Dăncilă: există provocări de securitate complexe în vecinătatea imediată a NATO
Sigur este că, după câteva săptămâni de pauză, Viorica Dăncilă a comis la Bruxelles câteva dintre celebrele sale greşeli de exprimare.
Foarte puţini, însă, ar fi pariat că prim-ministrul Viorica Dăncilă se pricepe la geopolitică şi mult mai puţini ar fi putut prevesti un atac fără precedent al acestui guvern la adresa Rusiei. E drept, fără să o numească şi în sediul NATO, alături de secretarul general Jens Stoltenberg. Se poate presupune că un preambul al acestui discurs incisiv al şefului guvernului de la Bucureşti a fost inspirat de vizita inopinată de săptămâna trecută la Ierusalim şi de întâlnirea cu prim-ministrul israelian Beniamin Netanyahu.
La sediul NATO din Bruxelles, Viorica Dăncilă a acuzat textual acele „provocări, precum atacurile hibride, inclusiv în domeniul cibernetic şi utilizarea ştirilor false pentru a crea tensiune, neîncredere. Asistăm în continuare la menţinerea provocărilor de securitate complexe în vecinătatea imediată a Alianţei”. Alte state europene, precum Marea Britanie, Franţa, Germania sau Spania au atacat direct Rusia pentru interferenţele ştirilor false în campaniile electorale. La fel ca în Israel, unde Beniamin Netanyahu a criticat fără rezerve atacurile cibernetice fără a numi Rusia, Viorica Dăncilă a copiat acest model şi l-a utilizat la Bruxelles, la sediul central al NATO.
Este pentru prima dată când un şef de guvern de la Bucureşti se referă la Rusia, fără să o numească, în legătură cu atacurile hibride ale Kremlinului. O schimbare de discurs care se adaugă unor relaţii oricum îngheţate între Bucureşti şi Moscova dar şi între Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă. Totul pe fondul unor informaţii recente potrivit cărora arsenal de rachete nucleare au fost amplasate pe litoralul rus al Mării Negre, în apropierea frontierei cu Ucraina, şi al permanentei monitorizări militare din partea Rusiei a spaţiului aerian, naval şi terestru românesc şi al celorlalte state riverane. Declaraţiile Vioricăi Dăncilă au loc după ce, în ultima vreme, au existat destule luări de poziţie ale unor membri PSD care au invocat „drepturile suverane” ale României în faţa UE sau NATO.
Şi nu doar atât au aflat oficialii NATO.
A mai fost vorba despre un angajament ferm şi credibil al României, ca preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, privind „consolidarea relaţiilor transatlantice”, evident cu SUA. În timpul preşedinţiei române a Europei, a anunţat prim-ministrul Viorica Dăncilă, Uniunea Europeană va răspunde ameninţărilor de securitate „ca partener al NATO”.
Nu au fost multe preşedinţii ale Consiliului UE, în ultimii ani, care au asumat deschis şi fără echivoc prioritatea relaţiei UE-NATO. Iar între ele, prin acţiune şi discurs, România este una dintre cele mai credibile.
Acest articol face parte din campania
”România conduce Uniunea Europeană”,
un demers Info Sud-Est în care urmărim și analizăm cele mai importante evenimente de pe agenda blocului comunitar, în perioada în care acesta va fi condus de autoritățile de la București.
- Ce trebuie să știi despre cea mai săracă din fostele republici URSS: Tadjikistan, țara de unde rușii spun că vin atacatorii masacrului de la Crocus City Hall/ Cu președinte din 1992, datoare vândută Chinei - 30 martie 2024
- EXPLICATIV Ce este Transnistria, fâșia dintre Republica Moldova și Ucraina pe care Putin ar putea să o anexeze după Congresul extraordinar de la Tiraspol din 28 februarie - 24 februarie 2024
- What is the Gaza Strip, from where the Hamas terrorists launch their rockets: Conceptualized to be the Hong Kong of the Middle East, today it is one of the world’s poorest and most densely populated territories - 9 octombrie 2023