Într-o țară în care localități întregi din mediul rural rămân depopulate, iar oportunitățile economice pot fi numărate pe degete, mai există totuși oameni tineri care aleg munca pe câmp în loc de cea la birou. George Eduard Chiriță, un tânăr proprietar de fermă din Galați, a explicat pentru G4Media, în cadrul proiectului ENTR, de ce a ales să devină fermier în loc de informatician și care sunt provocările pentru un tânăr român care intră în acest domeniu.
În primul rând, trebuie menționat faptul că George a avut un avantaj însemnat față de alți oameni care are putea vrea să devină fermieri. La 25 de ani, este proprietar unic și administrator al unei ferme de 400 de hectare din Lungoci, un sat din comuna Fundeni, la aproximativ o oră de Galați.
Ferma este o moștenire de la tatăl său, despre care tânărul povestește că este cel ce l-a convins să preia afacerea familiei în loc să lucreze ca informatician. “De ce să încep cu alt domeniu de la zero, când am deja ceva cu care să încep?”, este logica simplă care a stat la baza acestei decizii.
Pe deasupra, explică George, a contribuit și interesul său de mai mulți ani pentru protejarea mediului înconjurător și sustenabilitate – fermierii nu au un impact puternic doar asupra economiei, ci și a mediului, deci posibilitatea de a-și duce traiul într-un asemenea domeniu s-a potrivit tânărului ca o mănușă.
Mentalitatea sa, explică George, i-a produs și anumite dificultăți. El a plecat în Olanda să studieze agronomia, iar la întoarcere, diferențele dintre modul de gândire olandez și cel românesc au fost evidente.
“Evident că în Olanda m-am lovit de idei diferite și un accent foarte mare pe partea asta de sustenabilitate, că de aceea am și fost acolo, iar când m-am întors în România primul obstacol a fost reticența la schimbare și a angajaților, cât și a tatălui meu, că na, sunt în aceeași barcă mai mult sau mai puțin. Eu am venit din Olanda cu idei noi, hai să schimbăm, hai să facem, dar aici m-am lovit de această reticență a oamenilor, dar și de o imposibilitate din termenul ăsta al mediului în care mă aflu”, explică tânărul situația.
Un exemplu concret în acest sens este că unul din primele lucruri pe care a vrut să le implementeze la revenirea din Olanda este plantarea de copaci în jurul terenurilor cu legume pentru a proteja plantațiile de vânt – o metodă despre care a învățat că oprește, într-o oarecare măsură, eroziunea și fenomenul de evapotranspirație, intrarea apei în atmosferă din toate sursele, atât din sol, corpuri de apă cât și din frunzele plantelor. Împotrivirea propriilor oameni și a celor care dețineau unele din terenurile din zonă a dus la abandonarea acestei idei.
Respingerea modernizării, atât a tehnicilor folosite cât și a tehnologiei, este una din marile provocări identificate de tânăr: “Cred că asta este una din cele mai mari provocări în momentul acesta pentru fermierii români. Cum să accepte și să îmbrățișeze această schimbare către un avans tehnologic? Se numește digitalizare sau chiar mai târziu, transformare digitală”.
Există, totuși, și alte probleme. Forța de muncă, spre exemplu, este una dintre cele mai presante. Chiar și fermele care folosesc aparatură și utilaje moderne duc lipsă de oameni specializați în folosirea lor. După cum explică George, “tractoriști, mecanizatori, ingineri se găsesc mai rar (…) și de fiecare dată când angajezi un om nou, dacă acel om nu este specializat, trebuie să investești mai mult în el”.
În ceea ce-i privește pe tineri, situația nu este cu mult mai bună. George nu este singurul tânăr fermier român, iar unele organizații civile, precum ONG-ul Clubul Fermierilor Români a recunoscut acest fapt și a început programe precum “Tineri Lideri pentru Agricultură”, însă susținerea de care au ei nevoie este destul de limitată.
În cazul lui George, spre exemplu, până și programele finanțate cu bani europeni au un scop oarecum restrâns. Ferma familiei Ghiță a beneficiat de niște linii de finanțare pe bani europeni pentru irigație, prin intermediul Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI), dar George nu este eligibil pentru anumite programe pentru tineret.
“Poate e și vina mea, dar sunt de prea mult timp în fermă. Este o condiție care impune faptul că trebuie să nu ai experiență în în într-o funcție de conducere. Eu am, pentru că sunt de mai mult de 24 de luni în fermă și sunt în funcția de administrator și o dețin”, explică tânărul.
Evident, cu o întreagă fermă la dispoziție la numai 25 de ani, George este unul din cazurile fericite de tineri care nu au nevoie de atât de multă susținere și încurajare, însă lipsa condițiilor la nivel general duce la lipsa acută de tineri profesioniști în mediul rural, fapt recunoscut de George, dar și de diferite organizații care încearcă să găsească soluții pentru a readuce forța de muncă în agricultură.
“În sensul ăsta, de exemplu, eu fac parte și dintr-un grup numit Agrinnovator, care este format din tineri fermieri și sunt foarte multe posibilități, proiecte cu care noi venim și idei prin care am putea să aducem tinerii fermieri înapoi în mediul rural sau chiar tineri de orice fel care să lucreze în mediul rural. Dar pentru asta trebuie creată infrastructură de un anumit fel, nu vorbesc doar de autostrăzi sau conexiuni rutiere, vorbesc și de infrastructură de tehnologie”, explică fermierul.
Un exemplu concret în acest sens, continuă el, este programul “Specialist în Informatică Agricolă”. Multe ferme din România au ajuns la situația de a achiziționa utilaje și tehnologii avansate, inclusiv calculatoare, care sunt acum folosite în agricultură, însă nu au forță de muncă care să le utilizeze la capacitate maximă. Programul, care ar trebui susținut prin fonduri UE sau prin parteneriat public-privat, propunere aducerea, în primă instanță, a 1.500 de tineri care să poată folosi aceste echipamente și plătirea lor cu un salariu decent (2.000 de euro la ultima propunere).
Acest nou aport de forță de muncă specializată ar trebui să contribuie la dezvoltarea fermelor care beneficiază de el prin folosirea la potențial maxim a noilor tehnologii achiziționate, însă programul există, pentru moment, doar la nivelul dezbaterii publice.
În general, totuși, indiferent de soluțiile găsite, elementul cheie este mai buna comunicare dintre autoritățile de la București și din ministere cu oamenii care muncesc efectiv în teren:
“Acum e foarte dificil să zic ce ar putea să facă statul român, pentru că nu trebuie doar statul român să facă, trebuie și noi. Statul român trebuie să comunice cu noi și să coopereze cu fermierii din România, pentru că nu poate nici doar statul român să vină cu o soluție, iar noi putem oferi acea perspectivă de acolo. Noi suntem aicea, noi lucrăm aicea, ne lovim de aceste probleme. <<Uite, ascultă-ne, uită-te ce credem noi că am putea să facem, voi ce ziceți?>> și așa mai departe”, este îndemnul tânărului în ceea ce privește relația dintre fermieri și stat.
La momentul actual, amintește agricultorul, lucrurile sunt complicate oarecum de circumstanțele războiului din Ucraina, dar totuși nu este sigur dacă situația ar trebui considerată o criză. Faptul clar este că piața din România a fost afectată de război.
“Problema mare e în momentu ăsta este că prețurile, prețurile de vânzare ale produselor agricole au scăzut foarte mult, deoarece multă marfă din Ucraina trece prin România și o parte din ea se oprește în România. Acest lucru destabilizează. Ucrainienii, bineînțeles că ei produc ceva mai ieftin pentru că nu sunt în UE, nu trebuie să adere la aceleași reguli ca și noi și intră în România cu controalele ridicate”. Situația controalelor s-a schimbat de curând, însă George consideră că este încă prea devreme pentru a vedea dacă noi controale vor rezolva problema.
“Și în sensul ăsta da, o criză agricolă este în special pentru fermieri și în special pentru fermierii care au stocat materia primă, dar nu numai. De exemplu, eu nu am stocare în momentul ăsta, dar eu cu prețuri la materii prime mai mari decât anii trecuți, trebuie să vând la un preț mai mic decât anii trecuți. Totul datorită acestui cumul de efecte început de războiul din Ucraina, creșterea costurilor, scăderea prețului de vânzare”, își încheie George analiza asupra situației.
- Maraton de fact checking, organizat de Funky Citizens la Constanța/ Studenții Universității Ovidius vor verifica dezinformări din spațiul public cu ajutorul jurnaliștilor / Info Sud-Est, partener al evenimentului - 24 aprilie 2024
- Un profesor la Facultatea de Arte din Constanța, singurul regizor român care concurează pentru Palme d’Or, la Festivalul de la Cannes, cu filmul “Trei kilometri până la capătul lumii” - 24 aprilie 2024
- “De ce se apără armata română la 300 de kilometri în interiorul țării?”: Regionalizarea României, dezbătută la Universitatea “Ovidius” din Constanța - 22 aprilie 2024
