Vezi ce reacții au stârnit afirmațiile făcute de Traian Băsescu despre viitorul Republicii Moldova

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI A VIZITAT REPUBLICA MOLDOVA ÎNTR-UN MOMENT ÎN CARE RUSIA ȘI UE ÎȘI „ASCUT“ SĂBIILE ÎN BĂTĂLIA GEOPOLITICĂ DIN REGIUNE

În contextul unei tot mai evidente ascuțiri a săbiilor în ,,bătăliile’’ geopolitice dintre Rusia și UE pentru Republica Moldova, vizita președintelui României Traian Băsescu la Chișinău din 17 iulie a reprezentat momentul decisiv, oportun și de maximă importanță pentru București de a-și reconfirma susținerea națională și ajutorul material pentru cursul integrării europene asumat de Republica Moldova într-un moment delicat pentru Chișinău, când ,,umbra’’ Kremlinului din Transnistria veghează atent asupra pregătirii Moldovei pentru Summit-ul Parteneriatului Estic al UE de la Vilnius.
Mai întâi de toate națională, apoi europeană, cea de-a cincea vizită a președintelui român în Republica Moldova a produs un adevărat val de reacții în rândul societății moldovenești și a elitei politice de la Chișinău, dar în același timp a avut și un impact emoțional deosebit pentru Traian Băsescu. Astfel, după ce a fost întâmpinat de președintele moldovean Timofti prin onoruri militare ce creau o atmosferă cordială, de fraternitate, președintele român a declarat sensibilizat că ,,singura vizită în care ori de câte ori vin am emoții este Republica Moldova’’. Radiografia declarațiilor de la Chișinău a oficialului român reține atenția asupra unor exprimări de poziție și atitudini indispensabile pentru stabilitatea Republicii Moldova în fața unui moment crucial pentru parcursul său european.

,,Republica Moldova nu are alternativă la drumul pe care trebuie să și-l aleagă decât drumul european’’

În cadrul întrevederii cu președintele Timofti, șeful statului român și-a exprimat certa convingere că viitorul Republicii Moldova aparține de Uniunea Europeană. Declarația lui Traian Băsescu vine să întărească convingerea clasei politice, dar mai ales a cetățenilor moldoveni că țara lor se află pe drumul cel bun și că trebuie să pășească cu încredere spre Uniunea Europeană. Dacă ținem cont de ultimele evoluții interne (mai ales de mutațiile din regiunea separatistă transnistreană prin decizia Tiraspolului de a-și trasa ,,frontieră’’ și de a muta sediul ,,legislativului’’ la Tighina) din Republica Moldova, cuvintele rostite de Băsescu au ca scop propagarea ecoului european, încre-derea și susținerea exprimată de oficialul român pentru malul stâng al Prutului sugerând că România ,,va rămâne în continuare un avocat fără rezerve  în ceea ce privește drumul european al Republicii Moldova respectând în același timp și opțiunile de neutralitate’’ ale țării, în acest context Chișinăul fiind susținut ,,și de Polonia, și de cele 3 țări baltice, și de Germania și de multe alte țări ale UE’’.

,,Noi avem un parteneriat de sânge pentru că așa ne-a lăsat Dumnezeu’’

Pe lângă acreditarea agendei europene a Chișinăului, vizita delegației Băsescu a accentuat necesitatea implementării proiectelor și a obiectivelor comune ce leagă cele două state mai mult decât politic sau economic. Precizând importanța construirii gazoductului Iași-Ungheni prin contribuția ambelor părți dar și prin patronajul european pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, președintele român a reiterat că scopul proiectului respectiv este să ofere o alternativă energetică Moldovei astfel încât țara ,,să nu fie dependentă de o singură sursă de import energie electrică și gaze’’. Al doilea pilon al parteneriatului moldo-român vizat cu predilecție de autoritatea de la București s-a axat pe împărtășirea va-lorilor comune prin educație. Conform lui Băsescu, ,,vom continua procesul de acordare a burselor, iar pentru anul școlar 2014/2015 estimăm o creștere la 6 mii de burse pentru tinerii din Republica Moldova’’. Acest aspect al relațiilor culturale moldo-române a manifestat un interes special pentru presa din Rusia în cadrul recentei vizite la Moscova a ministrului de externe român Titus Corlățean, care în interviul său a replicat că ,,este extrem de greșit să vorbim despre românizarea Republicii Moldova’’.

,,În provocări din partea Moscovei nu cred…’’

Așa cum opina liderul de la București, ,,Moscova este capitala unui stat care se respectă prea mult ca să vină în zona provocărilor organizate și susținute de stat’’ în ceea ce privește deturnarea Republicii Moldova de la vectorul european. Iarăși, momentul dat ne obligă să amintim de întreve-derea dintre Corlățean și ministrul de externe rus Serghei Lavrov în cadrul căreia s-a discutat problema transnistreană și, parcă în mod firesc, poziția Federației Ruse s-a suprapus cu cea a României vociferată de Corlățean la Moscova prin care ,,viitorul Republicii Moldova trebuie să fie determinat de alegerea liberă a poporului’’, iar Federația Rusă ,,susține integritatea teritorială a Republicii Moldova care trebuie să rămână un stat suveran și care trebuie să-și păstreze neutralitatea în conformitate cu Constituția sa’’. Cu toate acestea, deși România și Rusia împărtășesc aceeași viziune de politică externă față de Republica Moldova, diferența dintre cele două state constă în vectorul pe care și-l asumă Chișinăul. Concluzia este simplă. Moscova nu poate accepta Republica Moldova ca stat membru UE deoarece o Moldovă Europeană ar însemna spargerea zonei de influență rusească în Europa de Sud-Est, iar pe termen lung, pierderea Ucrainei de sub control prin ascensiunea unui curent pro-european în rândul societății ucrainene. Kremlinul conștientizează că, excluzând Belarus, toate statele vecine cu UE au început să se ,,contamineze’’ cu aspirații europene, fenomen inacceptabil pentru revenirea Rusiei la statutul de mare putere.

,,România nu-și schimbă politica externă’’

Întrebat dacă există un scenariu de politică externă prin care România ar abandona UE și NATO pentru Uniunea Eurasiatică ca urmare a zvonurilor apărute în presa apropiată Kremlinului, răspunsul – întrebare a lui Traian Băsescu a fost ferm în ceea ce privește atașamentul României față de Occident. ,,Vă dau un azimut ferm. Existența bazelor militare americane pe teritoriul României și a scutului antirachetă. Credeți că o astfel de țară își schimbă de la o zi la alta politica externă?’’ Ipoteza aderării României la Uniunea Rusia – Belarus – Kazahstan lansată de apropiatul lui Putin, Alexandr Dughin, generează cel mult motive de ironie și dă dovadă de o acută lipsă de percepție a realităților geopolitice. Probabil, Dughin a uitat sau nu știe că România nu are simțul teritorialității: oferta Rusiei de susținere a unirii Republicii Moldova cu România în Uniunea Eurasiatică înseamnă compromiterea întregii națiuni române, astfel, Kremlinul nu poate înăbuși profundul sentiment antirusesc al românilor în schimbul veșnic disputatei bucăți de pământ dintre Nistru și Prut. Și plus la asta, dacă România poate să se ,,unească’’ cu Republica Moldova în UE, de ce ar face-o în Uniunea Eurasiatică, într-o lume străină prin mentalitate, aspirații și cultură?  În concluzie, nu putem decât să catalogăm declarațiile ideologului rus drept o testare a atitudinii politice românești față de un scenariu care induce o presiune în plus asupra Bucureștiului în ceea ce privește vulnerabilitatea găsirii unui limbaj comun cu Rusia în contextul internațional actual.

Moldovenii l-au îmbrățișat și i-au pupat mâna

Vizita președintelui României la Chișinău a scos în evidență un aspect interesant și important pentru înțelegerea atitudinii poporului Republicii Moldova față de România, implicit, față de Uniunea Europeană. Surprinzător sau nu, modul în care îl percep cetățenii moldoveni pe președintele român poate fi un factor de bază în conturarea opiniei publice din Republica Moldova față de statul prieten de la vest. Cu excepția celor câteva persoane din Liga Tineretului Rus din Moldova care au scandat ,,Jos Unirea! Jos Băsescu!’’, moldovenii l-au aclamat pe Traian Băsescu, s-au îmbrățișat cu el, i-au înmânat flori, iar alții chiar i-au sărutat mâna, toate acestea în băile de mulțime de la Chișinău. Diferența de raportare față de vizita oficialului român se accentuează la nivel politic într-un mod categoric împotriva acestui eveniment. Esențial, toate forțele politice de stânga în frunte cu Partidul Comuniștilor nu agreează prezența factorului românesc în Republica Moldova și tot ele sunt de orientare geopolitică estică și nu vestică. Liderul comuniștilor și de opinie antiromânească Vladimir Voronin compara vizita în data de 17 iulie a lui Băsescu cu cea efectuată de mareșalul Antonescu la Bălți întrebând retoric: ,,Credeți că Băsescu vine dinadins pe această dată sau este o simplă coincidență? Credeți că în politică totul este coincidență?’’ Nu știm ce crede fostul președinte moldovean, dar suntem siguri că forțele politice din Republica Moldova exprimă într-un mod artificial și paralel cu realitatea poziții și atitudini pe care societatea civilă din Republica Moldova nu le-a manifestat cel puțin la ultima vizită a președintelui român la Chișinău. La 17 iulie, la Chișinău, Traian Băsescu a redeșteptat aspirațiile europene ale moldovenilor și a simțit afecțiunea fraternală din partea unui popor care îl binevoiește mai mult ca pe oricare alt lider de stat existent.