O criză diplomatică fără precedent în ultimii 30 de ani a izbucnit între Ucraina şi Bulgaria pe fondul nemulţumirilor autorităţilor de la Sofia referitoare la proiectul de reorganizare administrativă a regiunii Odessa, din Ucraina, care cuprinde şi Basarabia de Sud (Bugeac), parte componentă a României din 1918 şi până la sfârşitul lunii iunie 1940, când a fost ocupată şi anexată de URSS.
Este vorba, în principal, despre viitorul actualului raion Bolgrad, unul dintre cele 26 ale regiunii Odessa, unde aproape 61% dintre locuitori sunt de origine bulgară. Oraşul şi regiunea Bolgrad au fost parte a Moldovei până la 1812, apoi a României între 1856-1878 (când a fost cedat, alături de Basarabia de sud, în schimbul Dobrogei, conform Tratatului de pace de la Berlin) şi, din nou, între 1918-1940 şi 1941-1944. La Bolgrad, în perioada când oraşul a revenit Moldovei, apoi României (1856-1878), a funcţionat cea mai veche şcoală superioară laică în limba bulgară (Liceul Bulgar, înfiinţat de autorităţile române în 1858) şi, tot aici, au apărut cele mai importante publicaţii în limba bulgară până la obţinerea autonomiei acestei ţări (în 1878).
De altfel, chiar numele Bolgrad semnifică amprenta bulgară a localităţii şi regiunii: Bălgarsko Grad, Oraşul Bulgar. Oraşul, situat pe malul Dunării în faţa oraşului Galaţi, a fost capitala judeţului cu acelaşi nume în perioada în care a făcut parte din România (1918-1940).
Acum, în 2020, Adunarea Naţională de la Sofia (Parlamentul unicameral) a adoptat un apel către omologii de la Kiev în care îşi exprimă „îngrijorarea” faţă de „soarta etnicilor bulgari care trăiesc în regiunea Odessa şi care vor trăi, de acum încolo, într-o regiune Bolgrad divizată”. Deputaţii bulgari consideră că împărţirea şi reorganizarea raionului Bolgrad şi a celor vecine din regiunea Odessa (Basarabia de sud) vor avea un impact foarte grav asupra celor peste 300.000 de bulgari din zonă, conform numărătorilor oferite de publicaţiile bulgare „24Ceasa” şi „Focus”.
Documentul adoptat de Parlamentul de la Sofia a fost însoţit de o declaraţie de o violenţă niciodată întâlnită la adresa Ucrainei: vicepremierul guvernului bulgar, Valeri Simeonov, a ameninţat Kievul că ţara sa „va înceta să sprijine Ucraina în procesul de aderare la NATO şi Uniunea Europeană”.
La rândul său, Ministerul de Externe de la Kiev şi-a exprimat „surpriza şi neînţelegerea” faţă de „încercările” autorităţilor bulgare de a „opri” „reforma administrativă” din regiunea Odessa. „Încercările de intervenţie ale unui stat străin sunt inacceptabile” au transmis autorităţile de la Kiev, preluate de cotidianul bulgar „24 Ceasa” la 22 mai.
În regiunea şi oraşul Bolgrad, din Basarabia de sud, s-au născut atât fostul preşedinte al Ucrainei, Petro Poroşenko (2014-2019) cât şi importante figuri ale lumii academice, politice şi militare ale Bulgariei în secolele XIX-XX: Dimităr Grekov, prim ministru (1899), Danail Nikolaiev, ministru de Război (1886-1887 şi 1907-1911) sau Atanas Nazlamov, şef al Statului Major al Armatei Bulgare în 1907-1910.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
Bolgrad = Belgrad = Bălgrad =Orașul alb = Akkerman