Premierul Letoniei, Evika Siliņa, și-a anunțat joi demisia după ce un partener de coaliție și-a retras sprijinul pentru guvernul său din cauza modului în care au fost gestionate mai multe situații în care drone lansate de Ucraina împotriva Rusiei s-au prăbușit pe teritoriul Letoniei, transmite Financial Times.
Astfel, Letonia, țară aflată în prima linie a NATO, a fost aruncată într-un haos politic cu doar câteva luni înaintea alegerilor parlamentare programate.
Această știre vine la câteva zile după ce Siliņa l-a demis pe ministrul apărării, Andris Sprūds, după mai multe incidente în care drone ucrainene, aparent aflate în drum spre ținte din interiorul Rusiei, s-au prăbușit în partea estică a Letoniei. Partidul Progresist al lui Sprūds a indicat apoi că nu va mai susține guvernul.
„Demisionez, dar nu renunț”, fost mesajul transmis de Silina.
În acest context, președintele Edgars Rinkēvičs a declarat că va discuta vineri cu toate partidele parlamentare din Letonia.
Financial Times amintește că Letonia este unul dintre cele mai importante state de pe Flancul Estic al NATO, având frontieră atât cu Rusia, cât și cu Belarus, și și-a crescut dramatic cheltuielile de apărare. Se estimează că anul acesta se va apropia deja de obiectivul NATO pentru 2035, de a cheltui 5% din PIB pentru apărare, în încercarea de a descuraja Moscova.
Guvernul leton a alocat resurse semnificative în special pentru drone militare și a sprijinit mai multe start-up-uri în acest domeniu pentru a-și spori capacitățile atât ofensive, cât și defensive.
Dar țara a fost pusă într-o situație jenantă de mai multe drone ucrainene care s-au prăbușit în estul Letoniei în ultimele luni, așa cum s-a întâmplat și în Estonia și Lituania vecine.
Ministrul de externe al Ucrainei a pus prăbușirile pe seama interferențelor electronice rusești, care au amplificat tensiunile dintre Kiev și statele baltice. Acestea l-au criticat pe președintele Volodimir Zelenski pentru avertismentul că Estonia, Letonia sau Lituania ar putea fi următoarea țintă militară a Moscovei.
În acest context, este însă important de amintit faptul că președintele ucrainean nu este singurul care a emis astfel de avertismente în ultimii ani.
În noiembrie 2025, Andrius Kubilius, Secretarul European pentru Apărare și Spațiu, a declarat că Rusia ar putea fi pregătită să testeze Articolul 5 al NATO „în următorii doi până la patru ani”, relata The Guardian la acea vreme.
Un element cheie al discursului lui Kubilius, susținut la Vilnius, este că acest „test” ar avea cel mai probabil loc undeva în regiunea baltică.
Citește și:
Siliņa a spus în weekend că Sprūds a pierdut încrederea ei și a publicului pentru că nu a desfășurat suficient de rapid echipamente anti-dronă și a propus înlocuirea lui cu un ofițer militar profesionist.
Atât Rinkēvičs, cât și foști președinți au avertizat că Letonia nu își poate permite haos politic într-un moment în care îngrijorările privind intențiile președintelui rus Vladimir Putin de a testa NATO cresc din nou în statele de pe linia frontului.
Mai mulți diplomați baltici au avertizat că Putin ar putea fi tentat să își intensifice provocările cât timp președintele american Donald Trump este în funcție și înainte ca alte țări europene să își majoreze propriile cheltuieli de apărare, încheie Financial Times.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
