sursa foto: www.aol.com |
Ucraina se află la un pas de declanșarea unui război civil – cu acest titlu răsunător își emite Deutsche Welle radiofrecvența în ultimele zile, în încercarea de a atrage atenția opiniei publice asupra gravității crizei politice declanșate la Kiev, în urma degenerării brutale a unui protest absolut pașnic pentru susținerea cursului european al Ucrainei.
La ora actuală, situația instabilă din Ucraina reprezintă cel mai fierbinte subiect european prin potențialul său ridicat de a se transforma într-un război civil asupra căruia, iată, marile cancelarii ale lumii devin din ce în ce mai alarmate și de neîmpăcat în a găsi soluționare, dacă amintim încă proaspătul război din Siria.
De unde a pornit și unde s-a ajuns
Prezenta situație internă din Ucraina reprezintă, în fapt, un deznodământ nefiresc a unor manifestații de amploare din centrul Kievului, ale căror cauză era (și încă este) trădarea interesului național ucrainean. Totul avea să înceapă la 21 noiembrie anul trecut prin anunțarea deciziei președintelui Victor Ianukovici de a suspenda semnarea Acordului de Asociere dintre Ucraina și UE la numai câteva zile distanță de la Summit-ul organizat la Vilnius, tocmai pentru acest prilej. Reacția inițial civilizată a opozanților față de această decizie avea să fie animată de cei trei lideri (Vitali Kliciko, Arseni Iațeniuk și Oleg Tiagnibok) ale partidelor de opoziție din Rada Supremă, prin eforturi pașnice de coagulare a unei voci politice și sociale care să fie auzite de regimul Ianukovici din Evromaidan – Piața Independenței din Kiev, transformată de manifestanți în simbol al europenismului ucrainean.
Prima tentativă organizată la 30 noiembrie de autoritățile ucrainene privind dispersarea celor câteva sute de protestatari din Evromaidan a declanșat un adevărat val de critici la adresa regimului politic de la Kiev, din cauza exceselor de violență întreprinse de agențiile de securitate față de manifestanți, pentru a curăța Piața din centrul Kievului. Paradoxal, dar intervenția forțelor de ordine a dus la amplificarea protestului pro-european, atât numeric, cât și din punct de vedere al violenței. Treptat și sigur, acțiunea națională de protest din Piața Independenței prezenta însemnele unei agravări și scăpări de sub control și numai cele două săptămâni de întrerupere a protestelor (datorită sărbătorilor de iarnă) au putut amâna ceea ce se întâmplă actualmente în întreaga Ucraină.
Însă picătura ce a umplut paharul răbdării adunării europeniștilor ucraineni a venit prin decizia din 16 ianuarie a președintelui ucrainean Ianukovici de a adopta câteva legi pentru limitarea acțiunilor de protest și din acest moment centrul Kievului se va transforma într-o arenă a luptelor de gherilă dintre protestatari și forțele de ordine ce produc, timp de mai bine de o săptămână, vărsări de sânge și distrugeri în masă specifice unui război intern.
Ianukovici cheamă liderii partidelor de opoziție la negocieri
Criza politică și socială agravantă și fără precedent în istoria Ucrainei independente l-a obligat pe președintele Ianukovici să-i cheme la masa de negocieri pe cei trei lideri din opoziție, portavoce a mișcării de contestare a regimului său, pentru a stopa escaladarea conflictului la nivel național. Astfel, în cadrul discuțiilor purtate cu Oleg Tiagnibok, Vitali Kliciko și Arseni Iațeniuk la 25 ianuarie, liderul de la Kiev a venit cu propunerea de a acorda funcții liderilor de opoziție și de a schimba Constituția. Potrivit newsru.com, Ianukovici îi propune liderului partidului Batkivșcina (fostul partid al Iuliei Timoșenko), Arseni Iațeniuk, funcția de prim-ministru, lui Vitali Kliciko (li-derul partidului UDAR) funcția de vice-premier pe probleme umanitare iar Constituția să revină la cea din 2004, care statua republica parlamentar-prezidențială ca formă de guvernământ a Ucrainei, unde parlamentului îi revine un rol mai mare.
Fără a se expune ulterior pe marginea acestor propuneri, cei trei reprezentanți ai opoziției s-au așezat la masa de dialog cu hotărârea neclintită de a cere președintelui organizarea alegerilor anticipate și a-brogarea legilor adoptate la 16 ianuarie, pe care Ianukovici este dispus doar să le modifice. Deoarece propunerile părților cu privire la depășirea crizei politice sunt divergente, soluționarea pașnică a acesteia depinde de acceptarea sau neacceptarea unei propuneri sau a celeilalte de o parte sau alta, iar atât timp cât persistă această incertitudine, Ucraina merge contra cronometru în drumul ce duce la prăpastia divizării sale teritoriale.
Scenariul divizării teritoriale a Ucrainei
Ultimele evoluții din interiorul Ucrainei indică o tot mai pronunțată agravare a crizei politice ce durează de aproape două luni. Asta pentru că, așa cum scriu cei de la bbc.co.uk, geografia acțiunilor de protest în Ucraina s-a extins: contestatarii regimului politic ocupă clădirile administrației în regiunile centrale și vestice ale țării. Asemenea acțiuni se desfășoară în Cernăuți, în Lvov guvernatorul a fost forțat să demisioneze, pe când în Ivano-Frankivsk și Ternopil Consiliul Regional a decis să interzică Partidul Comunist și Partidul Regiunilor (ambele aflate la guvernare).
Cartografierea atacurilor directe sau indirecte la adresa autorităților politice centrale sau locale ucrainene, după ce un șir de instituții de bază din Kiev au fost ocupate (printre care se numără și Ministerul Energeticii) vorbește despre o poziționare contrapusă evidentă a societății ucrainene în ceea ce privește opțiunea de politică externă a Kievului. Această realitate este explicată de liderul ultranaționalist rus Vladimir Jirinovski în felul următor: ,,Sunt două probleme diferite. De o parte se află rușii și ucrainenii rusificați și, de cealaltă, occidentalii, care au trăit în teritoriile ce făceau parte din Austro-Ungaria’’, citează Ria Novosti. Același Jirinovski propune o soluție radicală de rezolvare a actualei crize din Ucraina – divizarea teritorială după principiul istorico-religios. ,,Doar împărțirea Ucrainei potrivit unui principiu civilizat – vestul pentru catolici și estul pentru ortodocși – va rezolva problema. În caz contrar, carnagiul va continua’’, afirmă omul politic rus.
Poziția exprimată de liderul PLD din Rusia cu privire la Ucraina, deși delimitată de oricare poziție oficială a autorităților de la Kremlin, trădează o atitudine ,,confidențială’’ pe care Rusia o manifestă față de Ucraina. Practic, ea este o explicație a ceea ce președintele rus Vladimir Putin a declarat în ajunul Summit-ului de la Vilnius, că ,,Ucraina este un stat artificial creat’’, așa încât, o eventuală dezmembrare a Ucrainei (prevăzută chiar și de unii politicieni ucraineni, care fac trimitere la precedentul destrămării Iugoslaviei) s-ar încadra perfect logicii rusești privind acest deznodământ radical pentru ucraineni.
Desfășurarea ulterioară a crizei politice din Ucraina atârnă, în următoarele zile, de două evenimente extrem de importante pentru Kiev. Cel de natură internă, desfășurarea primei ședințe a Radei Supreme din acest an este primordială pentru intensificarea dialogului între părțile implicate într-un mod constant, permanent și instituțional, cât și prin prisma propagării apelului în societate de a înceta violențele și acțiunile de natură anarhistă. Celălalt, de factură externă, este reprezentat de organizarea Summit-ului UE-Rusia la 28 ianuarie (zi în care își reia activitatea Rada Supremă) în care se va discuta problema Ucrainei. Cert este că, pentru UE, acest summit reprezintă șansa oportună pentru a rezolva va-cuumul politic din Europa de Est, de apariția căruia se face responsabilă în cea mai mare parte.
- ,,Ultima șansă a diplomației’’? Ultimatumul noului Acord de Pace de la Minsk dat războiului din estul Ucrainei - 15 februarie 2015
- Declarație de război la adresa păcii și libertății. Terorismul și războiul din estul Ucrainei lansează ,,Planul Barbarossa’’ asupra Europei - 25 ianuarie 2015
- ,,România lucrului bine făcut’’ în context euro-atlantic. Klaus Iohannis a inaugurat la Bruxelles obiectivele sale de politică externă - 19 ianuarie 2015