Casa familiei Mühle, florari renumiți ai Imperiului Habsburgic, zace în paragină. În 2010, imobilul a ajuns în posesia lui Ionel Stancu, membru al clanului Cârpaci, romi îmbogățiți după Revoluție, proprietarii a nu mai puțin de 144 de proprietăți în Timișoara, și a fost distrus sub pretextul restaurării, apoi lăsat să cadă. În iarna lui 2013, timișorenii au ieșit în stradă cerând salvarea monumentului. În urma presiunii publice, Primăria a dat în judecată proprietarul și a cerut aducerea clădirii la stadiul inițial. Procesul a fost câștigat de instituție, iar pe 6 mai 2017 a expirat termenul fixat de instanță pentru refacerea vilei, dar proprietarii nu au făcut nimic. Primăria ia în considerare soluția de a face ea lucrările, apoi să recupereze banii de la proprietari, însă procedura durează și nu se știe dacă imobilul va supraviețui și acestei ierni.
Situată într-o zonă centrală, înconjurată de o încă frumoasă grădină care se încăpățânează să nu moară, cu esențe exotice ițite printre bălării, cu un arbore Gyngko Biloba obturat de dărâmături, vila familiei Mühle, florari renumiți ai Imperiului Habsburgic, construită de Wilhelm Mühle în 1876, puțin după căsătoria cu fiica patronului său, Wenceslas Niemetz, a încăput în 2010-2011 pe mâna clanului Cârpaci, romi îmbogățiți după Revoluție, proprietarii a nu mai puțin de 144 de proprietăți în Timișoara, clădiri de patrimoniu, terenuri, apartamente, spații comerciale, monumente funerare.
Tranzacțiile s-au făcut după o rețetă de tranziție: casa a fost achiziționată de chiriași pe Legea 112/1995, vândută și revândută cu implicarea familiei Petre Petrișor, fost președinte al Tribunalului Timișoara intrat în avocatură, dar și cu concursul primăriei, care nu și-a exercitat dreptul de preempțiune deși suma de vânzare era ridicolă: 100.000 lei. De aici încolo, declinul vilei elegante, așezate la intersecția a două bulevarde importante, a fost pecetluit. Ionel Stancu, membru al clanului Cârpaci, a solicitat în 2012 o autorizație de construcție pentru a restaura, extinde și amenaja imobilul. Până la obținerea documentului, casa a fost folosită ca depozit de mobilă și antichități. O autorizație de formă, fiindcă planul a fost altul.
Citiți articolul complet pe www.justitiecurata.ro
Autor: Brândușa Armanca
- Finalizarea proiectului „CYMAROP – Centrul operațional, educațional şi de cercetare în securitate cibernetică maritimă şi operare autonomă” (ANUNȚ) - 30 noiembrie 2023
- Kovesi: Dacă vrem un buget mai bun în România, trebuie combătute crimele financiare/ “Nu vreau să transformăm România într-un paradis al celor care fac fraude cu TVA și cu evaziune fiscală” - 29 noiembrie 2023
- 29 de localități din Constanța nu au încă apă, la trei zile după viscol - 29 noiembrie 2023
