Începând cu 1896, mai multe familii de germani din nordul Dobrogei s-au mutat pe coasta sudică a litoralului românesc, într-o zonă sălbatică unde nemții au fost împroprietăriți de Emil Costinescu. Satul înființat de germani la sfârșitul secolului al XIX-lea avea să devină, peste ani, una dintre cele mai populare stațiuni ale României: Costinești.
•Info Sud-Est în parteneriat cu HotNews.ro realizează o serie de analize din perspectivă administrativă a principalelor stațiuni de pe litoralul românesc. Ce au făcut și ce restanțe au administrațiile locale în stațiuni? Mare parte din rezolvarea unor probleme ține de gradul de implicare al primăriilor, de capacitatea lor de a atrage investiții noi și de a dezvolta proiecte. Hotelurile și plajele care arată prost sunt așa și din cauză că instituțiile locale de control nu-și fac treaba.
•Prima stațiune analizată a fost Mamaia: Cum arată stațiunea în 2016? Detaliile care contează
•A urmat Eforie Nord: Stațiunea extremelor: Regina neîncoronată a kitsch-ului sau stațiunea boemă, cu clădiri interbelice?
În mare vogă la cumpăna dintre anii ‘90 și 2000, stațiunea s-a schimbat foarte mult de la an la an. Astăzi, promenada din Costinești este una dintre cele mai mizerabile de pe întreg litoralul românesc, iar aglomerația și atmosfera sufocantă redau aproape fidel imagini de pe străzile Calcuttei.
Cu toate acestea însă, ca un paradox, Costinești rămâne una dintre cele mai iubite și vizitate stațiuni de pe litoralul românesc, fiind aleasă ca destinație de vacanță de un număr tot mai mare de turiști, din categorii tot mai diverse.
Gospodării înstărite și îngrijite, străzi late și curate
Gospodăriile din Costinești trădează o populație înstărită, cu venituri și posibilități peste media județului Constanța, iar arhitectura și planul urbanistic al comunei trădează originile germane ale acesteia.
Pensiunile sunt construite cu bun gust și respectă un regim de înălțime unitar. Aproape toate casele și pensiunile au curți mari și dichisite, spații verzi îngrijite, iar localitatea, în linii generale, denotă o dezvoltare coerentă.
Străzile și trotuarele late și foarte curate au fost modernizate recent în urma unui proiect amplu de infrastructură derulat de administrația locală și finanțat cu fonduri europene. O infrastructură pusă la punct este considerată un ”semn de normalitate și civilizație” de către primarul comunei Costinești, Traian Cristea. În iunie 2016, edilul a împlinit 70 de ani și conduce ”stațiunea tineretului” de aproape două decenii.
Satul Costinești a aparținut de Tuzla până în anul 1999, atunci când Costinești a primit statutul de comună și a început să funcționeze ca unitate administrativ teritorială autonomă. Alegerile din 1999 au fost câștigate de Traian Cristea care, de atunci, nu a mai pierdut nicio competiție electorală.
Legenda spune că la primele ore ale dimineții, primarul, aflat la al cincilea mandat, se plimbă prin localitate și inventariază gunoaiele de pe străzi, din interiorul sau din fața gospodăriilor, apoi merge la primărie și începe să semneze și să împartă avertismente și amenzi.
Printr-o discrepanță greu de explicat, stațiunea Costinești pare decupată dintr-un film bollywoodian, diferit de povestea nemțească a localității.
Capătul sudic al stațiunii era, pe vremuri, celebru pentru discotecile Vox Maris și Ring, iar Hotelul Forum (construit în 1976) era unul dintre simbolurile stațiunii. Astăzi, această zonă este lăsată de izbeliște, investitorii au tras obloanele peste multe dintre spațiile comerciale din zonă, iar centrul distracției pare că s-a mutat înspre nordul stațiunii.
De la un capăt la altul, promenada este atât de îngustă, aglomerată și exploatată de vânzătorii ambulanți încât ai senzația că ești într-o seră și nicidecum pe malul mării.
Și plaja este îngustă, iar densitatea foarte mare a turiștilor face ca nisipul să se mai vadă doar în fâșii subțiri și rare. În aceste condiții, plaja de la Costinești este cea mai ”săracă” în șezlonguri.
Spre deosebire de Eforie, acolo unde mirosul de hamsie este o tușă specifică stațiunii, în Costinești se găsesc rar comercianți care vând hamsie sau midii. Însă la tot pasul există gherete în care se prepară shaworma, iar cozile sunt pe măsură. În ambele stațiuni comercianții, prin așezarea lor tot mai aproape de cearșafurile sau șezlongurile turiștilor, încurajează consumul exagerat al alimentelor de orice fel.
Iar în Costinești, acest consum excesiv se observă ușor în munții de gunoaie de pe promenadă care așteaptă să fie ridicați la sfârșitul fiecărei zile.
O particularitate a Costineștiului, prin comparație cu celelalte stațiuni din sudul litoralului, este reprezentată de cluburile și discotecile numeroase și de genul de distracție concentrat pe segmentul tânăr al turiștilor.
În centrul stațiunii s-a dezvoltat o zonă de agrement unde este amenajat un debarcader. În schimbul unor prețuri decente, turiștii pot închiria hidrobiciclete, vaporașe, caiace sau bărci cu care pot ieși în largul mării.
În lipsa altor investiții majore, pare că stațiunea a rămas agățată în anii ‘90 din dorința de a conserva cât mai mult din ceea ce a fost ”stațiunea tineretului”. Efectul nu este, însă, cel scontat: stațiunea este sufocată, depășită de fluxul tot mai mare și tot mai divers de turiști, pare îmbâcsită, ponosită și neîngrijită.
Turiștii despre Costinești
În anii ‘80, ziarul ”Litoral” nota câteva dintre opiniile turiștilor care alegeau ca destinație de vacanță stațiunea Costinești. Cele mai multe dintre acestea erau pozitive și vorbeau despre stațiunea ”afirmării depline a tinereții”:
”Costinești este copilul veșnic tânăr al litoralului căruia îi zâmbesc pescărușii și razele soarelui” – Florin Bogiu, tehnician (Ziarul Litoral, 10 septembrie 1981)
”Locul afirmării depline a tinereții, un crâmpei real din ceea ce au nevoie tinerii, o feerie subtilă care revarsă încredere, optimism, poftă de viață” – Cristian Pavel, student, Galați (Ziarul Litoral, 3 septembrie 1983)
Astăzi, chiar dacă părerile turiștilor sunt împărțite cu privire la stațiunea Costinești, cele mai multe rămân favorabile. Pe de altă parte, mizeria și aglomerația sunt taxate chiar și de cei mai optimiști, unii dintre aceștia indicând și cauza: turiștii lipsiți de bun simț.
– Iulie 2016
”Costinești m-a dezamăgit. Veneam des în studenție, dar parcă s-a stricat de la an la an. Multă mizerie și parcă și alți turiști. Nu prea mai e stațiunea tineretului de pe vremuri” – Ștefan Balaban, inginer, 46 ani, Ploiești.
”Mie îmi place la Costinești. Este stațiunea mea preferată. Într-adevăr, este cam mizerie, dar aglomerația de pe plajă și distracția de aici sunt cele mai tari din toate stațiunile” – Sorin Tănase, agent de vânzări, 28 ani, Tulcea.
”E super. Noi venim în fiecare an și de fiecare dată ne distrăm la fel de bine și ne place la fel de mult. E tot mai aglomerat, dar gunoaiele sunt lăsate de oameni, aici ține de educația fiecăruia. Dacă turistul n-are cei șapte ani de-acasă, atunci și stațiunea arată urât” – Valentina Partebună, stomatolog, 35 ani, Iași.
- 14 case și terenuri, păduri, șalupă, rulotă, mașini și zeci de mii de euro, averea lui Dumitru Buzatu, absolventul de Filosofie, bugetar de 30 de ani și șeful celui mai sărac județ, cu pensie specială de fost parlamentar - 22 septembrie 2023
- Poliția Constanța face sondaj în rândul populației pentru a aflat câtă încredere mai au oamenii în instituție și ce imagine are aceasta după tragedia rutieră din 2 Mai - 22 septembrie 2023
- DIICOT refuză să vorbească despre lipsa activității din ultimii doi ani în Portul Constanța, motivând că ”nu sunt informații de interes public”/ Procurorii recunosc că nu au evidențe despre combaterea traficului de droguri în Port - 22 septembrie 2023
