- În emisiunea Adevăruri despre trecut: Femei în securitate. Raport asupra banalităţii răului, difuzată în 7 iunie la televiziunea publică TVR, Securitatea comunistă a anilor 80 este spălată public prin intervențiile telefonice ale unor femei care susțin că au lucrat în sistem, iar ”sistemul și uniforma militară” sunt lăudate și puse în prim plan de acestea, transmite G4Media.ro. Emisiunea a fost realizată de: Raluca Bibiri (realizator), Raluca Rogojină (producător), Lucia Zamfir (redactor documentarist) și Bogdan Onea (șef producție). De subliniat că emisiune a fost difuzată pe data pe 7 iunie, la patru zile după ce G4Media a publicat integral proiectele de legi privind securitatea națională, care sporesc semnificativ puterile serviciilor secrete. Proiectele de legi au fost criticate pe motiv că fac din servicii, din SRI și SIE, prin puterile si imunitățile date, o instituție mai puternică decât fosta Securitate comunistă.
- Tonul general al emisiunii este whataboutismul prin care perioada anilor 80 este pusă într-o lumină pozitivă doar pentru că deceniile anterioare au fost și mai abuzive și represive. Însăși vocea narativă din partea TVR pune sub semnul întrebării brutalitatea Securității din perioada respectivă și se întreabă dacă nu cumva erau cazuri izolate. În emisiune apare și Ion Iliescu, de trei ori, fără niciun sens, vorbind despre securitatea europeană, într-un simpozion din 1969.
- Pe tot parcursul emisiunii, nu se vorbește direct, asumat și ferm despre crimele și torturile îngrozitoare ale Securității, iar singurele ”drepturi la replică” cu privire la faptele abominabile ale sistemului sunt niște fragmente de text dintr-un cercetător CNSAS care nu sunt redate audio, ci doar afișate câteva secunde pe fundal. Cel mai mare spațiu din emisiunea de 48 de minute este ocupat de cele trei femei din fosta Securitate care îndulcesc la maximum activitatea Securității.
Informația pe larg
Emisiunea are ca temă momentul intrării femeilor în Securitatea comunistă, anul 1980, când li s-a permis să dea examen de admitere. Materialul este structurat în principal pe declarațiile a trei femei care au lucrat în Departamentul Securității și care prezintă în mod pozitiv activitatea sistemului în care au activat. Interviurile în care activitatea Securității este spălată public sunt acordate sub anonimat, la cererea expresă a foștilor angajați ai Securității, cel mai temut și crud instrument al sistemului comunist.
Pe tot parcursul materialului, nu sunt menționate crimele sau actele de tortură comise de Securitate asupra oamenilor care refuzau să colaboreze cu sistemul sau care erau disidenți, ori erau considerați periculoși sau trădători față de sistemul comunist.
Un exemplu este la minutul 07:16 atunci când una dintre cele trei femei intervievate spune că în meseria ei a colaborat ”cu oameni de bună credință” și explică faptul că ”nimeni nu obliga pe nimeni, ci conta foarte mult capacitatea ta de a convinge”. După această replică, vocea narativă nu intervine să adauge informații despre torturile Securității și repercusiunile asupra oamenilor care refuzau să colaboreze.
Femeia mai spune că ”relațiile erau obligatoriu bune” cu oamenii chemați să colaboreze și că nu exista ”șantaj”:
- (min. 22:36) ”(…) Omul respectiv putea să-ți spună, știți, nu sunt interesat de această colaborare, nu doresc. Și atunci nu poți face nimic împotriva voinței, nu? Unii doresc să se disculpe, doresc să arate că au fost forțați, că altfel nu făceau (…) Depinde cum știi să porți o discuție”.
În material sunt prezentate admirativ sistemul militar și uniforma militară care ”aducea respect” și asigura ”stabilitate”. Totodată, cele trei femei intervievate insistă asupra caracterului ”preventiv” al Securității. Un exemplu este la minutul 18:07:
- ”Atunci când aveam indicii despre persoane că ar degenera puțin activitatea lor aveam șansa să inițiem niște măsuri preventive, care se chemau așa: influențare pozitivă. Deci era o activitate prin care încercam să readucem la normal persoanele care aveau unele idei și concepții de natură antisociale sau de natură a aduce prejudicii intereselor Statului”.
Articolul integral pe G4Media.ro
- Ludens, unde joaca are sens, sau cum îi învață două tinere din Constanța pe copii să se apropie de citit și istorie în moduri distractive, într-un spațiu cu zone de lucru pentru părinți/ Proiectul-pilot la Constanța, implementat cu fonduri europene - 16 august 2022
- Parchetul General, întrebat dacă a deschis dosar penal în cazul procurorilor din Constanţa acuzați de judecătorii CAB că l-au ajutat pe Lucian Duță, condamnat pentru corupție: Având în vedere caracterul nepublic al urmăririi penale, informațiile nu pot fi comunicate/ Inspecția Judiciară nu s-a autosesizat - 16 august 2022
- SURSE Directorul Portului Constanța, Florin Goidea, a fost schimbat din funcție cu Florin Vizan, susținut de PSD/ Lui Goidea, care a venit în funcție odată cu Guvernul Cîțu, îi expiră mandatul în 15 august - 12 august 2022
