Serbia a primit în 2018 acelaşi număr de turişti ca și România. O ţară fără litoral şi în afara Uniunii Europene a fost vizitată de peste 3 milioane de străini

Malul râului Sava, din Belgrad, Serbia (foto: Kirill Makarov)

Peste 3 milioane de turişti străini au intrat în Serbia în anul 2018, conform relatărilor primite de la Institutul Naţional de Statistică de la Belgrad şi făcute publice de agenţiile naţionale de presă Tanjug şi Beta.

Cei mai mulţi au venit din două republici ex-iugoslave, Bosnia-Herţegovina şi Muntenegru, dar un număr important a provenit din Turcia, R.P. Chineză şi Germania. Românii sunt pe locul al şaselea în topul celor care vizitează Serbia.


Turismul în Serbia, un venit principal de valută pentru economia ţării


Serbia are o populaţie de 7 milioane de locuitori, aproape de trei ori mai puţin decât a României, şi o suprafaţă de peste 88.000 de kilometri pătraţi, o treime din cea a ţării noastre. Cu trei milioane de turişti străini anual, Serbia egalează România, un stat care are litoral la Marea Neagră, sute de staţiuni montane şi balneare, oraşe cu circuite culturale şi zone cu turism tradiţional.

Serbia nu are ieşire la mare, staţiunile ei montane sunt puţine şi necunoscute, cele mai multe oraşe nu dispun de infrastructura necesară turismului extern (aeroporturi sau trenuri de mare viteză). În plus, Serbia nu are niciuna dintre facilităţile instituţionale ale României pentru că nu este membră a Uniunii Europene.

La sfârşitul lunii ianuarie 2019, Organizaţia pentru Turism din Belgrad a dat publicităţii datele statistice referitoare la anul 2018. Capitala Serbiei a fost destinaţie pentru 1.150.000 de străini, cu 13% mai mulţi decât în 2017. Aceştia au acumulat peste 2,5 milioane nopţi de cazare. Cei mai mulţi turişti străini care au ajuns la Belgrad provin din Turcia, urmaţi de cei din R.P. Chineză. Locuitorii din republicile fostei Iugoslavii sunt şi ei printre principalii beneficiari ai acestor vacanţe în capitala sârbă: Croaţia, Bosnia-Herţegovina, Slovenia, Muntenegru, Macedonia. În anul 2018, Serbia a  fost vizitată de aproximativ 1000 de turişti din Islanda.

Numărul turiştilor străini înregistraţi la Belgrad în 2o18 este egal cu acela al celor din afara României care au vizitat Bucureştiul.

La Belgrad, în 2018, numărul turiştilor din Turcia a fost semnificativ mai mare decât al tuturor turiştilor străini înregistraţi pe tot litoralul românesc al Mării Negre, în mai bine de 100.000 de locuri de cazare. Transformarea staţiunilor româneşti în produse turistice destinaţe exclusiv gusturilor şi obiceiurilor românilor a anulat orice competiţie cu destinaţii altădată lipsite de relevanţă, cum ar fi oraşele şi staţiunile balneare din Serbia.

Şi, desigur, ar trebui să vă aşteptaţi, pentru viitor, la o creştere semnificativă a numărului de turişti străini: în 2021, Novi Sad, al doilea oraş ca mărime al Serbiei, va împărţi cu Timişoara titulatura de Capitală Culturală a Europei.


De ce a fost depăşită România la turism şi de Serbia?


Este vorba, desigur, de toate facilităţile care alcătuiesc un pachet turistic: preţurile la cazare, infrastructura hotelieră, personalul din turism, proiecte ambiţioase şi bine structurate pentru dezvoltarea armonioasă a staţiunilor montane şi balneare, a turismului pe Dunăre şi a celui rural. Lipsesc în Serbia aglomerările sordide de stabilimente pe care turismul românesc le oferă în principalele destinaţii de vacanţă: valea Prahovei, litoralul Mării Negre sau zona Bran.

A existat şi un efort organizat, al guvernului de la Belgrad, pentru a spori numărul de străini care ajung în Serbia. De pildă, de la mijlocul anului 2017, Serbia a devenit destinaţia europeană cu cea mai mare creştere pentru turiştii din R.P. Chineză. Dacă în 2016 abia 43.000 de chinezi vizitau Serbia, majoritatea stând doar în Belgrad, în 2018 numărul lor a fost de aproape trei ori mai mare (circa 120.000). Şi au poposit şi în alte destinaţii, cu precădere oraşele Novi Sad şi Niš. Serbia este prima ţară din Europa, după San Marino, care a introdus sistemul visa-free entry pentru chinezi.

Nu neapărat eliminarea plăţii taxei a încurajat agenţiile chineze de turism să umple hotelurile şi pensiunile sârbe ci şi facilităţile oferite acestora: compania aeriană Hainan Airlines a introdus curse directe Beijing-Belgrad, staţiunile şi oraşele Serbiei au contractat marile branduri de lux ale lumii, care şi-au deschis magazine de promovare, informarea şi ghidajul se fac în limba chineză, traseele turistice sunt construite la cererea vizitatorilor. În plus, Belgradul a devenit în ultima vreme şi un must-have pentru turiştii chinezi: cei mai mulţi vin să vadă placa memorială amplasată pe locul clădirii care a găzduit Ambasada R.P. Chineze, imobil distrus de aviaţia NATO în 1999, în timpul războiului.

Deşi nu puteţi avansa numele niciunei staţiuni balneare sau montane sârbeşti, aşteptaţi-vă în 2019 la un reviriment şi mai zdravăn al numărului de turişti străini care vor veni în ţara vecină. Deja preşedintele Consiliului General al Primăriei Belgradului a anunţat că pentru anul în curs a fost contractat un număr cu 20% mai mare decât anul trecut numai pentru vizitatorii din Turcia şi R. P. Chineză.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.