Șase suspecți au fost arestați după asasinarea lui Sinan Ateș, ex-lider al Lupilor Cenușii, una din cele mai active organizații ultranaționaliste din Turcia

Trei noi suspecți au fost arestați în cadrul unei investigații despre asasinarea de săptămâna trecută a fostului lider al grupării ultranaționaliste Grey Wolves (Lupii Cenușii), aducând numărul total de arestări la șase, transmite agenția turcă de știri Hurriyet Daily News.

Sinan Ateș, profesor în cadrul Universității Hacettepe, a fost împușcat, vineri, în Ankara, de către doi atacatori pe o motocicletă. Ateș a fost transportat la spital, dar medicii nu i-au putut salva viața.

Vedat Balkaya, care conducea motocicleta, Hakan Saraç și Zekeriya A., trei dintre cei 18 suspecți reținuți în cadrul anchetei deschise de Procuratura Generală din Ankara, au fost arestați sub acuzația de “omor cu intenție”.

Presupusul trăgător, Eray Ö., și Doğukan C., poreclit Dodo, despre care se pretinde că ar fi rudă cu trăgătorul, nu au fost încă prinși.

Asasinarea lui Ateș a stârnit reacții puternice în rândul societății turcești. 

Kemal Kılıçdaroğlu, liderul Partidului Republican al Poporului (CHP), a alocat o parte importantă din discursul său de la reuniunea săptămânală a grupului parlamentar uciderii lui Ateș, transmite agenția Bianet.

Condamnând actul de violență, Kılıçdaroğlu l-a criticat, de asemenea, pe Devlet Bahçeli, liderul Partidului Mișcării Naționaliste (PMN), care a păstrat tăcerea cu privire la această crimă. 

“Un asasinat a avut loc în capitala acestei țări. Sinan Ateș. Au ucis un tânăr tată. Unul dintre cele mai apreciate nume din mișcarea idealistă (referindu-se la ideologia naționaliștilor turci). A fost un academician, un idealist, un credincios, un kemalist. Avea două fiice și o soție prețioasă”, a declarat liderul republican.

În acest context, familia lui Ateș a cerut ca situația să nu fie politizată, potrivit BBC.

“Există un singur adevăr în acest moment: Sinan Ateș este un martir idealist care a fost victima unui asasinat perfid”, a declarat soția lui Ateș în legătură cu moartea soțului ei.

Un fapt important de notat este că Lupii Cenușii, gruparea condusă la un moment dat de Ateș, apărută în anii 60 și care a operat pentru o perioadă ca ramura paramilitară a Partidului Mișcării Naționaliste, este o organizație care nu este străină incidentelor violente și controversei, potrivit Al Jazeera.

Grupul a fost, spre exemplu, acuzat de orchestrarea unui atac de anul trecut din Lyon, Franța, în care mai mulți bărbați kurzi au fost bătuți cu bare de metal.

Conform analiștilor, istoricilor și jurnaliștilor turci, gruparea este una dintre cele mai proeminente organizații de extremă dreapta din Turcia, responsabile pentru morțile a sute de oameni, de la jurnaliști, intelectuali și sindicaliști la membri ai comunității kurde și a minorității religioase Alevis.

Un raport parlamentar din 1998 detaliază chiar și legături dintre figuri importante ale grupării cu lumea crimei organizate, cu traficul de heroină și cu asasinate politice realizate în colaborare cu serviciile turcești.

În prezent, Lupii sunt asociați în principal cu o opoziție virulentă la mișcarea naționalistă kurdă.

Mii de oameni, printre care și membri ai clasei politice, au asistat la înmormântarea lui Ateș, scrie Bianet, dar oficiali ai Partidului Mișcării Naționaliste nu au luat parte la ceremonie. 

De altfel, conducerea partidului PMN, care este aliat parlamentar al președintelui Erdogan, a rămas tăcută în privința incidentului, în ciuda asocierii istorice dintre partid și Lupii Cenușii.

O posibilă explicație a tăcerii PMN față de moartea lui Ateș ar putea fi dorința de a se distanța de ideile extremiste ale Lupilor Cenușii și de a “curăța” imaginea politicii înalte turcești, în contextul acuzațiilor de tendințe fasciste care urmăresc regimul Erdogan de ani de zile.

Conform unui articol publicat de postul de presă online a Universității Cambridge în 2017, unii analiști în domeniu sugerau încă de atunci că “ceea ce experimentează Turcia este nimic mai puțin decât o schimbare de regim, trecând de la o republică seculară, semi-democratică cum era, la un stat neo-fascist cu sistem monopartid și cu o ușoară aromă islamică, condus de un tip dur care nici nu simulează că ar fi democrat”. 

Alianța politică a lui Erdogan cu anumite segmente ultra-naționaliste ale societății turce are loc într-un context mai larg al radicalizării discursului politic din țară, fenomen semnalat în repetate rânduri în ultimii ani, inclusiv de către Institutul Kurd din Paris.

Aceste aspecte îngrijorătoare sunt exemplificate de revenirea din închisoare a controversatului “șef mafiot” Alaattin Çakıcı, adaugă institutul.

Çakıcı, care a ispășit, până în 2020, 16 ani de închisoare (dintr-o sentință de 19) pentru că a ordonat asasinarea fostei sale soții, este descris de institut drept un aliat al lui Devlet Bahçeli și, după câte se pare, un fost membru al Lupilor Cenușii.

Deși circumstanțele exacte ale uciderii lui Sinan Ateș sunt încă sub investigație, semnele par să indice că moartea sa este doar o mică piesă a unei situații politice deosebit de complexe și tensionate care afectează Turcia până la cel mai înalt nivel.