La ora 5.15 a dimineţii de 21 iulie 2020 un mesaj pe Tweeter al preşedintelui Consiliului European, belgianul Charles Michel, anunţa: „Am reuşit!”. Se încheia cea mai lungă şedinţă a şefilor de stat şi de guvern din existenţa Uniunii Europene, cu 27 de participanţi, şi se cădea de acord asupra celui mai important proiect economic şi financiar din istorie, în valoare de 750 miliarde euro.
Lovită puternic de pandemia coronavirus, cu vârfuri apocaliptice în Italia şi în Spania (în primăvara acestui an), cu procedurile de retragere a Marii Britanii încă neîncheiate, într-o neînţelegere aproape generală cu SUA în preajma alegerilor prezidenţiale din noiembrie, supusă presiunilor economice şi comerciale din partea R.P. Chineze şi războiului hibrid din partea Federaţiei Ruse, demobilizată în regiunea Mării Mediterane de zecile de mii de migranţi ilegali, Uniunea Europeană a dovedit că reprezintă o forţă financiară, economică şi, mai ales, instituţională redutabilă.
Deşi este un compromis între proiectul instituţional gândit de Franţa şi Germania, cu inspiraţii austere şi de control financiar venite dinspre grupul statelor denumite „frugale” (Austria, Danemarca, Olanda, Suedia, Finlanda), proiectul de relansare economică adoptat la 21 iulie revigorează Uniunea Europeană până într-acolo încât o aduce, neaşteptat, în prim-planul sistemului de relaţii internaţionale. Adică, de acolo de unde SUA, R.P. Chineză, Rusia, Iran o marginalizaseră de ani buni.
Reuşita instituţională este atât de mare pentru Uniunea Europeană încât, imediat după anunţarea rezultatelor întâlnirii la nivel înalt, moneda euro a ajuns la un nivel record în raport cu dolarul american: 1 euro pentru 1,1470 dolari SUA.
Bugetul multianual al Uniunii Europene a fost adoptat la plafonul de 1.074 miliarde euro iar fondul special de relansare economică însumează 750 miliarde euro. Dintre aceştia, 390 miliarde euro vor reprezenta împrumuturi nerambursabile iar 360 miliarde euro împrumuturi rambursabile.
Cea mai lovită ţară a UE de pandemia coronavirus, Italia, va primi şi cele mai mari fonduri: 82 miliarde euro subvenţii şi 127 miliarde euro împrumuturi. După discuţii aprinse între prim-ministrul Giuseppe Conte şi şeful guvernului olandez, Mark Rutte, Italia va beneficia de cea mai mare parte a proiectului de relansare economică.
Cea mai săracă ţară a Uniunii Europene, Bulgaria (cu 7 milioane locuitori), va primi fonduri în valoare de 29 miliarde euro, o sumă cu 2 miliarde mai mare decât cea preconizată de prim-ministrul conservator Boiko Borisov înaintea întâlnirii. Dintre aceştia, un fond nerambursabil de 200 milioane euro se va îndrepta spre eradicarea sărăciei din cele mai defavorizate regiuni ale ţării.
Ungaria şi Polonia, amendate de Uniunea Europeană pentru derapajele din instituţiile de justiţie şi din administraţia centrală, nu au reuşit să evite condiţionarea primirii de fonduri europene de respectarea normelor statului de drept. Declaraţia oficială a Consiliului European, negociată şi semnată la finalul întâlnirii de patru zile, prevede că banii europeni vor ajunge la ţările membre doar dacă acestea vor respecta statul de drept şi independenţa justiţiei.
Mecanismul va fi următorul: Comisia Europeană va propune măsuri în cazul încălcării statului de drept, care vor trebui adoptate de o majoritate calificată de 15 state din cele 27 membre ale Uniunii Europene, state care vor trebui să aibă minim 65% din totalul populaţiei blocului comunitar. În dimineaţa zilei de 21 iulie, interpretând în stil propriu această decizie a Consiliului European, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, anunţase o „victorie” a ţării sale la Bruxelles, în sensul eliminării acestei prevederi.
„Cifrele sunt importante, bineînţeles- declara Viktor Orban referindu-se la suma planului de reconstrucţie economică şi la prevederile Declaraţiei comune. Dar noi suntem naţiuni mândre. Mândria este la fel de importantă, sau chiar mai importantă”. Conform acestei decizii, este aproape sigur că Ungaria şi Polonia nu vor primi fonduri. În clubul acestor două state s-a aflat, până în toamna anului 2019, şi România, criticată vehement de înalţi responsabili ai Uniunii Europene în timpul guvernelor conduse de liderii PSD în perioada 2017-2019 pentru eforturile de a modifica în spirit partizan legile justiţiei.
România beneficiază de cea mai mare sumă primită vreodată în istoria ei: 80 miliarde euro. Dacă iniţial suma vehiculată pentru România era de 33 miliarde euro, puţin mai mult decât cea primită de Bulgaria, după cele 4 zile de negocieri preşedintele Klaus Iohannis a anunţat o „sumă impresionantă”, de peste două ori mai mare. Este, probabil, unul dintre cele mai mari succese din istoria recentă a României în plan internaţional. Suma va fi investită în lucrări de modernizare şi de infrastructură iar detaliile vor fi anunţate, cel mai probabil, cât de curând.
Revigorarea instituţională a Uniunii Europene, cel mai mare plan de relansare economică şi financiară din istorie, revenirea cuplului Franţa-Germania la deciziile de la Bruxelles, izolarea Ungariei şi Poloniei precum şi cel mai mare succes al României pe plan internaţional după admiterea în NATO (2004) şi UE (2007) sunt cele mai importante concluzii ale celei mai lungi întâlniri din istoria blocului comunitar.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
