România cere Bosniei-Herțegovina să continue lupta anticorupţie dacă vrea să intre în Uniunea Europeană

Primul şef de guvern din lume care a felicitat-o pe prim-ministrul Viorica Dăncilă în noaptea de Anul Nou a fost Denis Zvizdić, omologul ei din Bosnia-Herţegovina. Şeful guvernului de la Sarajevo solicita din partea României eforturi prieteneşti pentru ca o cerere depusă încă din 2016, de aderare la Uniunea Europeană, să îşi producă efectele iar agenda negocierilor să fie organizată în timpul actualei preşedinţii semestriale a Consiliului Uniunii Europene.

În anul 2018, în mai multe discursuri şi întâlniri cu şefi de stat şi de guvern din Balcani, inclusiv cu cei din Bosnia-Herţegovina, prim-ministrul Viorica Dăncilă a afirmat prioritatea preşedinţiei române a Consiliului UE de accelerare a negocierilor de aderare pentru statele din Balcanii de Vest. În fapt, o competiţie regională pentru că şi alte ţări, precum Bulgaria sau Ungaria, şi-au anunţat aceleaşi priorităţi.

Recent, ministrul de Externe al României, Teodor Meleşcanu, a anunţat că prioritatea agendei Bucureştilor în timpul preşedinţiei Consiliului UE este Muntenegru.

---

România condiţionează aderarea Bosniei-Herţegovina de continuarea luptei anticorupţie

---

La 12 februarie, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, a susţinut în Parlamentul European un discurs în care a sintetizat realizările de politică externă pe anul 2018 ale Consiliului Uniunii Europene. Un spaţiu deosebit a fost alocat cererii de aderare depuse în 2016 de Bosnia-Herţegovina şi care aşteaptă o decizie, la aproape trei ani de la înregistrarea ei.

Serbia, cel mai important aliat al Rusiei în Europa şi Bosnia Herţegovina, un stat fantomă al Acordurilor de la Dayton: pariurile României pentru extinderea Uniunii Europene

Această solicitare pe care guvernul de la Sarajevo a depus-o la Bruxelles, a explicat ministrul Ciamba parlamentarilor europeni, „reprezintă un angajament strategic de a înainta către Uniunea Europeană, dar trebuie tradus în rezultate palpabile, pe teren”. „Aceste rezultate – a continuat ministrul român pentru Afaceri Europene – nu pot fi atinse fără instituţii funcţionale”.

Iar, în momentul de faţă, Bosnia-Herţegovina nu le are.

Devastată de un război etnic şi religios la începutul anilor 1990, statul este o creaţie geopolitică a Acordurilor de la Dayton, din 1995, şi funcţionează teoretic ca o federaţie, compusă din două entităţi: Federaţia Bosnia-Herţegovina şi Republica Srpska (locuită de sârbi). Cu o populaţie de 3,5 milioane de locuitori, ţara este confruntată cu un şomaj major în rândul tinerilor, de aproape 40%, şi cu dese crize politice care îşi au originea în neînţelegerile etnice. Pe de altă parte, administraţia sârbă a Republicii Srpska se opune atât aderării la Uniunea Europeană, cât şi la NATO, fiind favorabilă unei relaţii speciale cu Federaţia Rusă.

George Ciamba nu a mai dat speranţe foarte mari Bosniei-Herţegovina că va deschide dosarul privind negocierile de aderare la Uniunea Europeană în timpul actualei preşedinţii semestriale a Consiliului UE, aşa cum lăsase de înţeles prim-ministrul Viorica Dăncilă, în repetate rânduri, în 2018. „Trebuie făcute mai multe eforturi în ceea ce priveşte reformele socio-economice incluzive şi în ceea ce priveşte reformele statului de drept, inclusiv lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate, administraţia publică, lupta antiradicalizare şi terorism şi îmbunătăţirea cooperării la toate nivelurile guvernamentale”, a condiţionat ministrul român în faţa Parlamentului European.

Bosnia-Herţegovina mizează mult pe preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene deoarece relaţiile dintre Bucureşti şi Sarajevo au fost şi rămân foarte apropiate. Ele se reflectă în densitatea vizitelor la nivel înalt reciproce: preşedintele Traian Băsescu a vizitat Sarajevo în 2008 iar preşedintele Bosniei-Herţegovina, Nebojša Radmanović, a fost la Bucureşti în 2013. Aici, într-un interviu acordat cotidianului „România liberă”, şeful statului bosniac menţiona că „România poate reprezenta pentru noi chiar mai mult decât majoritatea ţărilor, deoarece noi în Bosnia-Herţegovina o considerăm o ţară vecină”. Şi la nivelul şefilor de guverne întâlnirile au fost dese: prim-ministrul Dacian Cioloş a fost în vizită în octombrie 2016 iar Viorica Dăncilă s-a întâlnit de mai multe ori, pe parcursul anului 2018, cu omologul ei, Denis Zvizdić.