Serbia, cel mai important aliat al Rusiei în Europa şi Bosnia Herţegovina, un stat fantomă al Acordurilor de la Dayton: pariurile României pentru extinderea Uniunii Europene

Teodor Meleșcanu, ministrul Afacerilor Externe, în timp ce acorda un interviu posturilor sârbe de radio-TV (foto: www.mae.ro)

La un secol de la ocuparea Banatului, inclusiv a Timişoarei, de către trupele sârbe, la sfârşitul Primului Război Mondial şi după Proclamaţia de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, România a preluat conducerea Consiliului Uniunii Europene. Ocupaţia sârbească a Banatului a luat sfârşit după ce armata română a declanşat amplele campanii împotriva trupelor comuniste ungare şi pentru eliberarea ţării, în primăvara anului 1919. A rămas, de atunci, vorba potrivit căreia România are cel mai bun vecin terestru în Serbia.

Printre priorităţile anunţate de România pentru agenda sa de conducere a Uniunii Europene se numără şi continuarea procesului de extindere. Dar nu înspre Republica Moldova, cum s-ar fi aşteptat sentimentalii ci în Balcanii de Vest, acolo unde deja prim-ministrul Viorica Dăncilă şi ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, au făcut promisiuni.


Teodor Meleşcanu a petrecut Crăciunul la Belgrad: este în interesul României ca Serbia să devină parte a Uniunii Europene


În a doua zi a Crăciunului 2018, ministrul de Externe al României s-a aflat în vizită oficială la Belgrad. Media sârbe au copleşit în spaţiile lor cu amănunte şi declaraţii despre prezenţa lui Meleşcanu la Belgrad dar, mai ales, despre rezultatele vizitei.

Teodor Meleşcanu nu a abordat în timpul întrevederilor cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, şi cu prim-ministrul Ana Brnabić, nici problema statului de drept din ţara vecină (independenţa justiţiei şi libertatea presei, între cele mai importante), nici situaţia comunităţii nerecunoscute de români din Valea Timocului. Cum nu a fost pronunţat la conferinţele de presă nici numele lui Sebastian Ghiţă, probabil cel mai cunoscut român din Serbia.

Ministrul român de Externe a amintit, însă, agenţiei naţionale sârbe de presă Tanjug, că „pentru România, Serbia este cel mai important partener din regiune” iar televiziunea naţională sârbă, inclusiv canalul informativ în limba română de la Novi Sad, a preluat promisiunea fermă a şefului diplomaţiei de la Bucureşti: „impulsionarea negocierilor de aderare a Republicii Serbia la Uniunea Europeană beneficiază de un loc privilegiat pe agenda preşedinţiei române a Consiliului UE”. Iar canalului independent de televiziune b92, singurul din Serbia, ministrul Meleşcanu i-a mai adăugat că „faptul că am făcut o vizită la Belgrad cu doar câteva zile înainte de a prelua preşedinţia UE vorbeşte mult despre importanţa pe care România o dă relaţiei cu Serbia şi procesului ei de aderare la Uniunea Europeană”. Media sârbe anunţau că, pentru primele zece luni ale anului 2018, schimburile comerciale dintre România şi Serbia au ajuns la 1,3 miliarde euro, cu 22% mai mult decât în 2017.

Desigur, Serbia nu este pregătită pentru aderarea la Uniunea Europeană din perspectiva unor capitole esenţiale, cele mai multe legate de funcţionarea statului de drept, de libertăţile constituţionale şi de reglementarea raporturilor cu fosta sa provincie, din 2008 statul independent Kosovo. Căderea comunismului în Serbia s-a petrecut abia la începutul anilor 2000 şi abia după intervenţia militară NATO la adresa regimului dictatorial al lui Slobodan Milosević. Anii care au urmat au reprezentat încercări ale guvernelor de la Belgrad în a introduce transparenţa decizională, libertăţile politice, asumarea responsabilităţilor pentru crimele şi genocidul din timpul războiului civil din anii 1990, funcţionarea instituţiilor după model european.

În politica externă, Serbia are un singur aliat: Rusia. Nu este vorba doar despre susţinere internaţională (Moscova, dar şi alte state, între care şi România, nu recunoaşte independenţa Kosovo), ci şi despre ajutor economic şi financiar, despre vizite oficiale la nivel înalt, baze militare ruseşti, susţinerea fermă a intereselor Serbiei în Balcani, în special în relaţiile cu fostele republici iugoslave. De fiecare dată când Serbia are nevoie de ajutor, Federaţia Rusă scoate acelaşi as din mânecă: se va proclama independenţa Republicii Srpska (locuită majoritar de sârbi) din componenţa Bosniei-Herţegovina.

De altfel, în timpul vizitei ministrului de Externe Teodor Meleşcanu la Belgrad, agenţia Tanjug prelua un comunicat oficial de la Kremlin, trimis chiar de purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Federaţiei Ruse, Dmitri Peskov, potrivit căruia Vladimir Putin se va afla în luna ianuarie în vizită oficială în Serbia. Prima pe anul 2019.


Viorica Dăncilă pariază pe Bosnia-Herţegovina în extinderea UE


O ţară balcanică cu 3,5 milioane locuitori, trei etnii, două regiuni administrative (Federaţia Bosniei şi Herţegovinei, împărţită în zece cantoane, după model elveţian, şi Republica Srpska, locuită de sârbi), o conducere administrată de un reprezentant desemnat de Consiliul de Securitate al ONU şi fără o limbă oficială, Bosnia-Herţegovina este o lucrare diplomatică rezultată din războiul civil din fosta Iugoslavie de la începutul anilor 1990 şi a Acordului de la Dayton, din 1995, care a pus capăt luptelor.

În 2016, guvernul de la Sarajevo a depus la Bruxelles o cerere oficială de aderare la Uniunea Europeană şi, de atunci, aşteaptă un răspuns oficial. Niciuna dintre preşedinţiile rotative semestriale ale Consiliului UE, de atunci, nu a trimis un document oficial la Sarajevo în acest sens.

Abia la 7 iulie 2018, conform relatărilor celui mai important cotidian bosniac, „Oslobodjenje”, prim-ministrul Denis Zvizdić a reuşit să o surprindă pe prim-ministrul Viorica Dăncilă la Sofia, în timpul unei reuniuni oficiale cu liderii statelor balcanice. Energicul om politic de la Sarajevo a reuşit să smulgă Vioricăi Dăncilă promisiuni pe care nici un alt lider european nu a reuşit să i le ofere: România va sprijini aderarea Bosniei-Herţegovina la Uniunea Europeană şi Palatul Victoria de la Bucureşti se va oferi să trimită la Sarajevo echipe de experţi tehnici şi politici care să scrie documentele solicitate de la Bruxelles. O victorie atât de mare a transformat-o pe Viorica Dăncilă într-un personaj miraculos şi de primă pagină în toată media bosniace în vara trecută.

De ce a promis Viorica Dăncilă sprijin Bosniei-Herţegovina şi cum va gestiona România acest angajament reprezintă bune întrebări pentru oricine.

Acum, în chiar prima zi a Anului Nou 2019 şi a preşedinţiei române a Consiliului UE, prim-ministrul bosniac Denis Zvizdić a trimis Vioricăi Dăncilă o scrisoare oficială în care reaminteşte promisiunea României făcută la Sofia, în iulie 2018: „Având în vedere angajamentul nostru ferm pentru aderarea la Uniunea Europeană şi progresele pe care le-am realizat, ne aşteptăm ca în timpul mandatului dumneavoastră Bosnia şi Herţegovina să primească statutul de ţară candidat la aderarea la Uniunea Europeană, ceea ce ar deschide noi perspective pentru stabilitatea, dezvoltarea economică şi statul de drept din ţara mea”.

Scrisoarea a fost preluată în cele mai importante media din Sarajevo, fiind difuzată pe fluxurile de ştiri ale celor mai importante agenţii de presă, precum Klix şi Avaz, dar şi pe canalul naţional de televiziune n1, pe agenţia sârbă de ştiri SRNA şi chiar de cotidianul de limbă engleză „Sarajevo Times”. Stabilitatea instituţională a Bosniei-Herţegovina, un stat artificial înfiinţat în 1995 de voinţa comunităţii internaţionale în direcţia stingerii războiului din fosta Iugoslavie, este extrem de fragilă. 49% din teritoriul ţării este reprezentat de Republica Srpska, locuită de sîrbi în majoritate şi aflată sub influenţa decizională a Serbiei şi, mai departe, a Rusiei. De altfel, nu de puţine ori, Moscova a ameninţat că va susţine independenţa acestei republici în condiţiile în care state balcanice vor continua să adere la NATO şi UE.

Acest articol face parte din campania
”România conduce Uniunea Europeană”,
un demers Info Sud-Est în care urmărim și analizăm cele mai importante evenimente de pe agenda blocului comunitar, în perioada în care acesta va fi condus de autoritățile de la București.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.