În contextul imaginilor cu explozii și coloane de fum din Dubai, oraș perceput mult timp drept un bastion al siguranței și luxului din regiune, reacțiile creatorilor de conținut din online au oscilat între minimizare, ironie și negare a conflictului.
Acest interes de a “proteja” imaginea orașului din Emiratele Arabe Unite poate părea surprinzător, dar explicația este faptul că unii dintre ei au interese imobiliare sau de business, însă este și rezultatul natural al unei campanii întinse pe decenii menite să transforme Dubaiul în “capitala mondială a influencerilor”.
Până acum, această campanie a reușit, în ciuda acuzațiilor de abuz și situației umanitare grave care se ascunde sub imaginile cu zgârie-nori și hoteluri de lux.
Andrew Tate, Tzancă Uraganu, Andrei Valentin, Bogdan de la Ploiești sunt câțiva dintre influencerii români care au relativizat sau negat gravitatea conflictului din Orientul Mijlociu care a cuprins inclusiv Dubaiul ”cel sigur”.
Glume în online și colecții Trendyol sub bombardamente
Andrew Tate postează des pe profilul personal de X despre situația din Orientul Mijlociu, unde susține de nenumărate ori că Dubaiul rămâne „intact”, iar oamenii se „panichează degeaba”. O explicație este faptul că Tate este proprietar în Dubai.
Într-un videoclip de 5 minute, postat pe 28 februarie, Tate spune că ceea ce se întâmplă acum nu este un război, ci o „regie” și că, peste două zile sau chiar peste o săptămână, toată lumea va realiza că ceea ce se întâmplă acum este doar un „scenariu panicard”.
Videoclipul are peste 7 milioane de vizualizări și în jur de 89.000 de aprecieri. Într-o altă postare, acesta filmează fumul negru care se observă în îndepărtare, în Dubai, în timp ce stă la o masă exclusivistă, cu zeci de persoane care nu par deranjate de conflictul din Orientul Mijlociu. Postarea are peste 500.000 de vizualizări și aproximativ 4.500 de aprecieri.
Cântărețul de manele Tzanca Uraganu a postat și el un videoclip mai vechi din Dubai și ironizează situația actuală cu descrierea „Mi-a venit un miros de kerosen de la rachete”. Aici o explicație este faptul că influencerul promovează destinația de mult timp, își petrece vacanțele acolo și și-a filmat videoclipuri în Dubai.
Acesta mai adaugă că oamenii pot veni „liniștiți” în Dubai, că toată lumea este bine și că doar „mai dau ăștia cu petarde”. Videoclipul a adunat peste 1,4 milioane de vizualizări și 75.000 de like-uri.
În speță similară, Andrei Valentin, un influencer stabilit în Dubai, a postat un videoclip pe TikTok, pe 28 februarie, de pe plajă, unde susținea că „nu tot ce zboară se mănâncă” și că situația din Dubai este exagerată.
Câteva ore mai târziu, acesta postează un videoclip de pe balconul apartamentului său, cu priveliște către fumul negru cauzat de loviturile iraniene, unde susține că „rămâne de văzut ce se întâmplă”.
Videoclipul în care arată fumul negru din Dubai are peste 490.000 de vizualizări și în jur de 23.000 de aprecieri. Acesta susține, două zile mai târziu, în continuare, că Dubaiul rămâne „cel mai bine protejat loc din lume”.
Un alt cântăreț de manele popular, Bogdan de la Ploiești, se află în momentul de față în Dubai și postează de acolo pe paginile sale de social media. Într-un videoclip din 28 februarie, filmat de pe plajă, acesta susține că „încă nu a simțit nimic”.
Câteva ore mai târziu, postează un videoclip cu urmele de atac rămase pe cer și notează că „Au fost două bubuituri mari și cam asta a rămas pe cer. Ajută-ne, Doamne, să ajungem acasă”. Videoclipul are peste 63.000 de like-uri pe TikTok și în jur de 1,3 milioane de vizualizări.
Cântărețul de manele mai postează un videoclip din momentul în care faimosul hotel Burj al Arab a fost lovit, în care se filmează cum fuge de la fața locului, cu descrierea ”BURJ AL ARAB ATTACK NOW” și ”Ajută-ne Doamne”.
TikTok-ul are peste 35.000 de like-uri și aproximativ 830.000 de vizualizări. Cu toate acestea, Bogdan de la Ploiești susține într-un videoclip, de pe 2 martie că situația este ok și că televiziunile ”spun foarte multe minciuni”.
O altă româncă stabilită în Dubai susține, tot pe TikTok, că în Dubai ”nu arde nimic” și că este totul ok, iar viața ei se desfășoară normal. Reacția ei are peste 13.000 de like-uri și în jur de 591.000 de vizionări. Utilizatorii din TikTok o contrazic și o întreabă dacă chiar se ”află în Dubai”.
Afirmațiile româncei stabilite în Dubai sunt contrazise de alte videoclipuri din Dubai, printre care se află și o româncă venită în vacanță care susține pe platforma chinezească că o bucată de rachetă a căzut și a luat foc în apropierea hotelului în care este cazată și că ”râde pe sistem nervos”, căci se află într-o situație în care nu și-ar fi dorit să fie vreodată.
Descrierea videoclipului este ”Vreau înapoi în România”. Declarația turistei a strâns peste 63.000 de aprecieri pe TikTok și în jur de 1.2 milioane de vizualizări.
Iustina Loghin, influencer și fostă concurentă la emisiunea ”Insula Iubirii” se află, de asemenea, în vacanță în Dubai împreună cu familia. În timp ce femeia postează pe social media că este ”speriată” de situația din Orientul Mijlociu, pe story-ul ei de Instagram susține că și-a ”ocupat mintea” de la toată panica cu crearea unei colecții de haine pe Trendyol. Alți influenceri, cum ar fi Valentin Zoso, susțin pe social media că ”Iustina Loghin nu are nicio jenă” și că profită de viralitatea situației pentru propriul Interes.
Campanie de promovare a turismului de lux
Dubaiul este de decenii într-o campanie de promovare a turismului “de lux”, campanie care a ajuns să transforme orașul în așa numita “capitală mondială a influencerilor”, după cum o numea The Guardian în 2021.
Pe scurt, orașul este practic construit pentru oameni bogați, care doresc să-și etaleze averea în fața întregii lumi- cele mai înalte clădiri din lume, o reputație de “paradis fiscal” datorită taxelor extrem de mici pentru persoanele fizice și un sistem extrem de permisiv în ceea ce privește acordarea vizelor de ședere, toate contribuie la această imagine strălucitoare pe care guvernul Emiratelor Arabe Unite o promovează în lume cu evenimente și campanii media de milioane de dolari.
Această imagine atent cultivată pe care influenceri din România și alte țări încearcă să o apere în contextul războiului actual ascunde, însă, o latură mult mai incomodă și controversată a “capitalei influencerilor”.
Cum a fost construit Dubaiul
Povestea despre cum un sătuc mic și nesemnificativ a fost transformat într-o metropolă cu milioane de locuitori în mai puțin de jumătate de secol este deja bine cunoscută lumii – ce nu știu foarte mulți oameni este, însă, că în spatele acestei succes se află un sistem bazat pe abuzuri grave și continue ale drepturilor migranților din țară, fapt care a devenit evident la începutul secolului al XXI-lea.
Un raport publicat de Human Rights Watch în 2006, de pildă, a identificat multe dintre abuzurile instituționale cu care s-au confruntat muncitorii imigranți din oraș în ultimele decenii, în special în domeniul construcțiilor: salarii neplătite sau extrem de mici, mai mulți ani de îndatorare față de agențiile de recrutare puternic avantajate de legislația din Emiratele Arabe Unite, reținerea pașapoartelor angajaților și condiții de muncă periculoase care duc la rate extrem de ridicate de decese și accidente.
Aceasta este o situație care persistă până în prezent – studiile moderne asupra pieței muncii din Emiratele Arabe Unite arată că imigranții din țări mai sărace din Asia și Africa reprezintă până în acest moment o majoritatea covârșitoare a muncitorilor din domeniul construcțiilor din țară – cel puțin 500.000 de oameni, arată un studiu din 2023 al London School of Economics.
Condițiile lor de muncă și trai variază de la caz la caz, dar este important de notat că, potrivit Global Slavery Index, un raport al organizației umanitare internaționale Walk Free, Emiratele Arabe Unite reprezintă una din țările cu cea mai mare rată a populației care trăiește în condiții de sclavie modernă – cel puțin 132.000 de oameni din țară, conform celor mai recente date, din 2023.
În acest context, diferite rapoarte din ultimii ani, au arătat că multe dintre proiectele care au adus faimă orașului au inclus folosirea de muncă forțată. Faimosul Expo City Dubai, de exemplu, districtul rezidențial construit în 2020, care a devenit situl unei expoziții internaționale despre inovație tehnologică în 2021 și 2022, a fost construit de peste 40.000 de muncitori, majoritatea imigranți care s-au confruntat cu “practici de muncă forțată”, conform Amnesty International.
Problema traficului de persoane
În ceea ce privește informațiile cunoscute la nivel oficial, Emiratele Arabe Unite rămân o țară cu probleme structurale semnificative în ceea ce privește combaterea traficului: Departamentul de Stat al SUA, care monitorizează trendurile anuale la nivel mondial în ceea ce privește traficul, consideră UAE o țară de “tier 2” care, în ciuda eforturilor depuse, “nu îndeplinește pe deplin standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane”, conform ultimului raport al departamentului, pentru perioada 2025.
În ultimii ani, autoritățile americane au consemnat sute de cazuri diferite de trafic de persoane investigate de autoritățile din Emiratele Arabe Unite, dar numărul real al cazurilor este greu de estimat.
Faptul cert este, însă, că mai multe investigații jurnalistice au dezvăluit, în ultimii ani, modul în care Dubaiul a ajuns o locație populară pentru rețele de trafic și exploatare, în special ca “momeală” pentru persoane din medii defavorizate aflate în căutarea unui trai mai bun.
În 2023, de exemplu, o investigație ICIJ a adus pentru prima oară în atenția publicului activitățile unei rețele de traficanți care ademenea de ani de zile femei din Africa, în special din Nigeria, cu promisiuni că vor găsi de muncă în Dubai, doar pentru ca apoi să fie forțate să practice muncă sexuală prin tactici de constrângere care includeau inclusiv tortura fizică.
ICIJ a intervievat cinci femei care au fost victimizate de această rețea, iar așa numita “Christy Gold”, una din membrele principale ale rețelei, responsabilă cu recrutarea, a fost arestată și condamnată pentru trafic de persoane în 2025, dar autoritățile nigeriene i-au permis să evite anii de închisoare și să plătească, în schimb, o amendă de puțin peste 7.000 de dolari.
Mai recent, în 2025, morțile suspecte ale unor tinere modele din Uganda a readus în atenția publicului o teorie care circulă de ceva vreme pe internet, conform căreia femei tinere din întreaga lume sunt ademenite în Dubai pentru a lua parte la petreceri și evenimente secrete în care localnici sau turiști bogați plătesc bani grei pentru a le supune unor forme extreme de exploatare sexuală, uneori cu consecințe mortale.
Această situație a devenit subiectul principal al seriei documentare “Death in Dubai”, realizată de BBC Africa Eye, care investigat morțile din 2021 și 2022 ale lui Monic Karungi și Kayla Birungi, două tinere influencerițe din Uganda care au ajuns în oraș pentru a-și dezvolta carierele în spațiul online.
Ambele decese au fost înregistrate oficial ca sinucideri de către autoritățile din Dubai, însă documentarul a explorat posibile legături între morțile celor două tinere și presupuse rețele de trafic de persoane despre care se crede că operează în secret în Dubai.
Aceste acuzații au atras atenție la nivel internațional anul trecut și din cauza poveștii Mariei Kovalchuk, o tânără de 20 de ani din Ucraina care a dispărut preț de câteva zile în Dubai, în martie 2025, după care a fost găsită găsită pe marginea unui drum din Dubai, la un pas de moarte, cu multiple fracturi la coloană, mâini și picioare, arată revista People.
Poliția din Dubai susține că Maria a suferit aceste răni după ce a intrat singură pe un șantier de construcții și “a căzut de la înălțime’, dar tânăra susține până în prezent că a fost victima unui atac violent la o petrecere la care a fost invitată de doi bărbați care pretindeau a fi reprezentanții unei agenții de modelling. Detaliile cazului sunt încă investigate de autoritățile din Ucraina, care îl tratează ca pe un posibil caz de trafic de persoane, amintește People, însă mai multe relatări din presă au legat situația tragică a Mariei de trendul “#DubaiPortaPotty” – denumirea generală pe care internauții au ajuns să o folosească pentru a se referi la cazurile neconfirmate de abuz sexual despre care se crede că au loc la petreceri organizate în Dubai.
- Articol publicat și pe G4Media.ro, în cadrul unui proiect de monitorizare a rețelelor sociale, susținut de Fundația Konrad Adenauer.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
