PSD își face universitate la Constanța

Pentru constănţeni, cu siguranţă cea mai importantă ştire de la mijlocul lunii martie a fost vestea că oraşul de la malul mării ar putea avea în viitorul foarte apropiat o nouă universitate, cu caracter multicultural. O veste şi o iniţiativă demne de laudă şi binevenite într-o zonă mozaicală din punct de vedere etnic, religios şi cultural.

Aspectul asupra căruia presa locală a uitat, probabil, să atragă atenţia în momentul în care a prezentat ştirea a fost că iniţiativa aparţine unui grup de politicieni PSD. Mai mult decât atât, membrii comsiei constituite ad-hoc la întâlnirea de la sfârşitul săptămânii trecute au în comun un element extrem de important: aceeaşi culoare politică.

Dincolo de toate aceste aspecte, se cuvine să ne ridicăm o serie de întrebări: De unde atâta bunăvoinţă şi aplecare pentru multiculturalitate? De când atâta atenţie din partea politicienilor pentru cultura din Constanţa? De ce se grăbesc iniţiatorii PSD să finalizeze proiectul şi să aibă o universitate proprie?

Dar să le luăm pe rând.

Liviu Pop, fost ministru al Educaţiei al cărui singur succes remarcabil a fost desfiinţarea Consiliului Naţional de Atestare a Diplomelor, instituţia care analiza acuzaţiile de plagiat la adresa premierului Victor Ponta, vine cu ideea înfiinţării unei universităţi multiculturale la Constanţa.

Acestuia i se alătură Ecaterina Andronescu, alt fost ministru, care, datorită performanţelor sale în fruntea Educaţiei este poreclită “Abramburica” şi care, în noiembrie 2014, a fost pusă sub urmărire penală în dosarul “Microsoft”.

Cei doi sunt susţinuţi puternic de ministrul “Casanova”, aşa cum a fost poreclit Eugen Teodorovici de paparazzi care l-au surprins în preajma unor domnişoare, probabil studente. Actualul ministru al fondurilor europene, care s-a remarcat prin tot felul de iniţiative controversate, garantează că banii sunt ultima problemă atunci când vine vorba de proiectul academic al mai marilor PSD.

Evident, nu putea lipsi sprijinul Primăriei Constanţa, proaspăt ”decapitată” de DNA, al parlamentarilor constănţeni social-democraţi, sprijinul cadrelor didactice din mediul universitar înrolate în PSD, dar şi al liderilor principalelor comunităţi minoritare de la malul mării: turco-tătarii şi evreii (liderul celor din urmă este director de programe la televiziunea de casă a PSD).

În schema social-democraţilor iubitori de multiculturalitate apare şi Universitatea Maritimă din Constanţa (ai căror studenți din Kazahstan au fost cazați la Hotelul ”Flora”, iar cei din Nigeria preferă același hotel pentru petreceri și alte evenimente), ca posibilă structură a viitoarei universităţi, sub pretextul că această instituţie are cei mai mulţi studenţi străini. De-aici tragem concluzia că fie iniţiatorii proiectului habar n-au ce ar trebui să însemne universitate multiculturală, fie Universitatea “Ovidius” nu poate face parte din planul lor pentru că, cel puţin, actuala conducere nu este înrolată în PSD?

Una dintre întrebările al cărei răspuns ar fi cel puţin interesant să îl aflăm este de ce se grăbesc atât de tare iniţiatorii să îşi vadă proiectul realizat? În cadrul întâlnirii de la Constanţa, Ecaterina Andronescu avansa deja ideea că universitatea ar putea fi gata pentru anul universitar 2016-2017 (de parcă ar constui un complex imobiliar sau un club).

Pe de altă parte, comisia constituită în timpul întâlnirii a primit un termen limită de două săptămâni pentru a pune la punct detaliile necesare demarării proiectului şi pentru a veni cu numele viitoarelor specializări, dar şi cu numele viitorilor profesori care ar putea activa în cadrul universităţii multiculturale.
Nu în ultimul rând, membrii comisiei mai au ceva în comun, în afară de culoarea politică: au pierdut sau sunt pe cale să îşi piardă funcţiile de conducere din cadrul instituţiilor ai căror şefi au fost sau mai sunt pentru puţin timp.

Aşadar, fie că vorbim de Răducu Popescu (actualul şef al Inspectoratului Şcolar Judeţean căruia i se clatină scaunul tot mai puternic), fie de foştii soţi Cojoc (cei care au pierdut, în 2012, funcțiile pe care le aveau în conducerea Universităţii „Ovidius”, respectiv în conducerea unei facultăţi din cadrul aceleiaşi instituţii și pentru recuperarea cărora nu se întrevăd șanse prea curând), fie de viceprimarul Decebal Făgădău (edilul are un viitor incert în administraţie, din cauza procesului pe care îl are cu ANI, dar şi din cauza etichetei de apropiat al primarului Radu Mazăre, în ciuda faptului că, se pare, acesta din urmă i-ar fi retras dreptul de semnătură), cu toţii fac parte, alături de alţii, din comisia care va evalua resursele umane.

Constanţa ni se înfăţişează, acum, asemenea unui oraş al contrastelor: fără viaţă şi identitate culturale, fără evenimente comune ale minorităţilor, fără o strategie coerentă pentru turiştii străini, cu lideri corupţi şi înrădăcinaţi în toate segmentele oraşului, dar cu o comisie politică pestriţă care merge pe repede înainte către constuirea unei universităţi cu caracter multicultural. Pentru că, nu-i aşa, ce îi trebuie chelului, dacă nu tichia de mărgăritar?

Brusc, oraşul de la malul mării se bucură din senin de sprijinul a trei actuali sau foşti miniştri. Brusc, există fonduri europene disponibile pentru orice proiect, chiar şi pentru o universitate (care, apropos, ştie vreunul dintre membrii comisiei ce costuri implică?). Brusc, politicienii sunt interesaţi de înflorirea culturală şi multiculturală a Constanţei, sunt interesaţi de mărturiile istoriei şi de trecutul comun al minorităţilor etnice din Constanţa. Toate acestea în timp ce, spre exemplu, monumentele simbol ale acestora sunt la un pas de prăbuşire.

Într-un oraş, respectiv într-un judeţ, care şi-au închis parcă definitiv porţile către cultură şi educaţie, unde cele mai multe activităţi culturale se ţin în mall-uri, unde nu există fonduri pentru reabilitarea tavanului bibliotecii judeţene, care stă să cadă, unde instituţiile de cultură au fost închise rând pe rând, brusc, apare un interes inexplicabil pentru constituirea unei noi universităţi.

Ce-i drept, având Primăria, Consiliul Judeţean şi toate instituţiile cheie din oraş, respectiv judeţ, aceasta era singura piesă din puzzle care le mai lipsea social-democraţilor: un bazin electoral tânăr, permanent „alimentat”: o universitate. La alegerile din 2016, ca de obicei, pe fondul lipsei unei opoziţii politice credibile, PSD îşi va completa astfel colecţia de instituţii.