Dezinteresul Primăriei Constanța a ajuns până în Orientul Îndepărtat
Lampa Japoneză din Parcul Tăbăcăriei, operă de artă ce simbolizează prietenia dintre Constanța și Yokohama (Japonia), se află într-o stare accelerată de degradare. De ani de zile, Primăria municipiului Constanța, instituția care ar trebui să păstreze această operă de artă în condiții optime, nu a făcut nimic pentru a pune în valoare acest important cadou al japonezilor pentru constănțeni.
Pentru că reprezentanții Primăriei Constanța nu și-au arătat până în acest moment interesul în acest sens, jurnaliștii Info Sud-Est au luat legătura cu reprezentanții Primăriei Yokohama, care s-au arătat interesați de starea operei de artă japoneze și au fost deschiși în ceea ce privește un dialog cu omologii lor constănțeni, pentru rezolvarea acestei probleme.
Istoria Lămpii japoneze
În sala de ceremonii a Primăriei din Yokohama, la 12 octombrie 1977, primarul municipiului Constanţa, Gheorghe Trandafir, şi cel al municipiului gazdă japonez, Ichio Asukata, au semnat Acordul de înfrăţire dintre cele două oraşe. Era primul astfel de parteneriat pe care un oraş din Europa comunistă îl încheia cu un oraş japonez. Documentul prevedea, între altele, că „înfrăţirea dintre cele două oraşe va contribui nu numai la consolidarea relaţiilor de prietenie şi a colaborării dintre România şi Japonia ci şi la consolidarea păcii în lume. Cele două municipii vor face schimburi în domeniile culturii, educaţiei şi economiei. Cele două părţi îşi exprimă convingerea că prin această înfrăţire va fi promovată cunoaşterea între cele două oraşe şi între cetăţenii lor”.
Relaţia de prietenie dintre cele două oraşe, printre cele mai vechi şi mai dinamice în ţările lor, era urmare a unor intense eforturi politice bilaterale. Nicolae Ceauşescu a efectuat o vizită oficială în Japonia, în aprilie 1975, şi a fost primit de împăratul Hirohito, fiind primul lider comunist care era invitat la Palatul Imperial. După acest moment, pe canale diplomatice, s-au derulat eforturi de a concretiza dialogul la nivel înalt. Ichio Asukata era primar al Yokohamei din 1963 (va rămâne până în 1978) şi lider al Partidului Socialist Japonez. Spirit reformator, Asukata şi-a pus amprenta asupra modului de guvernare a municipalităţii dar şi a relaţiilor sale externe, fiind extrem de deschis pentru o colaborare cu statele europene. Propunerea de înfrăţire cu oraşul port Constanţa a fost agreată imediat şi, în urma discuţiilor, purtate prin intermediul Ambasadei României de la Tokio, s-a definitivat textul Acordului de înfrăţire.
Municipalitatea Yokohamei este extrem de riguroasă şi de selectivă în stabilirea parteneriatelor de înfrăţire. În momentul de faţă doar opt oraşe figurează pe această listă şi, trebuie spus, aceste localităţi sunt printre cele mai importante din lume: Shanghai, Manila (capitala Filipinelor), Mumbay (Bombay, cel mai mare oraş din India), Odessa, Lyon, San Diego (SUA), Vancouver (Canada). Lor li se alătură, de aproape patru decenii, Constanţa. În momentul de faţă, la Yokohama funcţionează un Consulat onorific al României şi un Comitet de prietenie Yokohama- Constanţa. De asemenea, în toamna anului 2012, în Sala Imperială de Festivităţi Primăria municipalităţii nipone, Comitetul de prietenie Yokohama- Constanţa şi Ambasada României în Japonia au organizat, sub conducerea primarului Fumiko Hayashi, o fastuoasă ceremonie de aniversare a 35 de ani de la semnarea Acordului de înfrăţire. Despre această aniversare vorbea, la 1 Decembrie 2012, şi ambasadorul României în prestigiosul cotidian japonez de limbă engleză, „Japan Times”.
În semn de respect pentru prietenia cu oraşul de la malul Mării Negre, locuitorii Yokohamei au strâns fonduri pentru construirea unui dar simbolic: o lampă tradiţională din piatră, lucrată manual, în stilul Kasuga-gata-ton-ron. Este vorba despre un stil extrem de apreciat de japonezi, des întâlnit în oraşele istorice, şi care face trimitere la spiritul budist, milenar, al locuitorilor arhipelagului nipon. Lampa este singura de acest fel de pe teritoriul României şi constituie nu doar o simplă curiozitate ci şi o incursiune exotică în arta şi cultura japoneză.
La 21 octombrie 1982 monumentul era instalat pe un piedestal de piatră de calcar dobrogean pe malul lacului Tăbăcărie, într-un foişor superb (la vremea aceea) al parcului. Ceremonia de instalare a fost onorată de prezenţa preşedintelui Comitetului japonez de prietenie Constanţa-Yokohama, Mutsuo Aryiama, care a dezvelit-o în prezenţa reprezentanţilor primăriei constănţene, a presei locale şi a numeroşi curioşi. La baza postamentului a fost montată şi o plăcuţă din metal, cu un text în limba română, care transmitea un mesaj de solidaritate:
„Din partea preşedintelui Comitetului de prietenie Yokohama-Constanţa, Mutsuo Aryiama, cu ocazia celei de-a cincea aniversări a documentului de înfrăţire a celor două oraşe”.
Lampa japoneză, înconjurată de dezinteres și neglijență
În parcul Tăbăcăriei, acolo unde se află de mai bine de 30 de ani Lampa japoneză, nici un indicator și nicio plăcuță nu te îndrumă să admiri cel mai important simbol al prieteniei dintre Constanța și Yokohama.
Pe o mică insuliță, pe care poți ajunge doar dacă ai încrederea să treci peste un pod ruginit din fier, vopsit în galben și mâncat de rugină, prin desișul de vegetație necosmetizată de o bună perioadă de vreme, poți găsi, dacă ești un temerar iscusit, darul Yokohamei pentru constănţeni.
Imaginea ar fi una superbă, pe care nu o poți întâlni oriunde ai merge în România, dacă nu ar fi umbrită de stuf înalt ce oprește vederea spre lac, de gunoaie aruncate pretutindeni, de scaieți și boscheți ce sufocă peisajul și de un miros accentuat de urină și fum.
Lampa japoneză, ce se află în mijlocul tuturor elementelor mai sus descrise, păstrează încă din farmecul tradițional nipon. Este un element deosebit al unei culturi îndepărtate.
Însă starea în care se află astăzi, după zeci de ani de indiferență, umbrește însemnătatea acestei opere de artă japoneze.
Plăcuța de la baza lămpii a fost demult desprinsă și vândută, probabil, pe câțiva bani la fier vechi. Piatra este deteriorată, ciobită și murdară. Nu lipsesc nici graffiti-urile, care pângăresc acest dar al japonezilor.
Lampa se află într-o stare avansată de degradare, vazându-se clar, doar la o scurtă privire, că nu a fost reabilitată niciodată. Nici măcar îngrijită sau spălată, așa cum arată stratul exterior de depuneri. Situaţia monumentului japonez este asemănătoare cu ale tuturor statuilor din parcul Tăbăcărie.
Timp de mai bine de două decenii, acest simbol al unei prietenii între două culturi atât de diferite nu a fost pus în valoare fiind lăsat să se degradeze, într-un spațiu care folosește doar celor care vor să aprindă câteva grătare sau să își facă nevoile, oricare ar fi ele, departe de ochii celor ce se plimbă prin parc, prin boscheții înalți, crescuți de-a lungul anilor.
Ce ne-au declarat reprezentanții Primăriei Yokohama
După ce mai multe publicații contănțene au publicat materiale despre situația scandaloasă în care se afla Lampa japoneză din parcul Tăbăcăriei, niciun oficial local nu a găsit de cuviință să ia poziție vis-a-vis de acest lucru. Mai mult, Primăria Constanța nu a reacționat în nici un fel, neluând nici o măsură pentru a repune această operă de artă, simbol al unei prietenii româno-japoneze, la locul cuvenit. Trebuie spus că repararea monumentului şi igienizarea spaţiului verde din jur, montarea unor indicatoare cu informaţii nu ar necesita investiţii majore. Este vorba, doar, de indiferenţă şi delăsare.
De aceea, jurnaliștii Info Sud-Est au contactat reprezentanții Primăriei Yokohama pentru un punct de vedere în legătură cu acest subiect.
Răspunsul reprezentanților japonezi a venit prompt. Yves Gendron, coordonatorul pentru relații internaționale din cadrul Primăriei orașului Yokohama,
ne-a declarat:
„Suntem îngrijorați de soarta acestui important dar. Ne dorim să contactăm direct Primăria Constanța pentru a putea să rezolvăm această problemă. Ne bucurăm că sunteți interesați să informați publicul despre prietenia dintre Constanța și Yokohama“.
Cum reprezentanții primăriei din Yokohama au oferit un răspuns prompt și au arătat un deosebit interes pentru soarta acestei opere de artă, sperăm ca și reprezentanții Primăriei municipiului Constanța, pentru care nu ar reprezenta un mare efort punerea în valoare a acestui simbol atât de important pentru relațiile dintre România și Japonia, să înceapă, într-un final, să ofere importanța cuvenită simbolurilor orașului pe care îl administrează.
- VIDEO Ultima Sinagogă din Constanța: Proiectul de reabilitare este îngropat în contestații și birocrație de trei ani/ Cum arată ruina templului israelit pentru care există bani la CNI - 21 iulie 2020
- Cât de greu este să restaurezi un monument istoric? Studiu de caz: Casa Motomancea din Tulcea - 7 septembrie 2018
- Povestea Bulevardului Elisabeta: Strada cu parfum de Regină și de mare - 14 februarie 2017
In luna mai 2015, la initiativa dlui Decu Cristian, organizațiile TNL Constanta si CSL Constanta au avut o acțiune de curățare si toaletare atat a zonei din jurul acestui monument cat si a monumentului in sine. S-a încercat pe cat s-a putut sa fie curățate urmele de grafiti de pe el, apoi a fost solicitat ajutorul Primăriei Constanta in finalizarea lucrărilor, însă reacția acestora a fost inexistenta. In calitate de copreședinte al organizației TNL Constanta va asigur ca vom relua aceasta acțiune si ii invitam alaturi de noi pe cei interesați sa dea o mâna de ajutor.
Niste idioti de “jurnanisti” scriu despre un oras manelistic “infratit” cu celebrul oras japonez. Baaaa, din lista oraselor prezentate in infratirea cu Yokohama, doar Vancouver, unul dintre cele mai frumoase si mai bine plasate metropole la calitatea vietii, si Lyon sunt top de top, la mare distanta fiind San Diego, restul – Constanta, orasul cocalarilor, Manila – saracie crunta, Bombay este o catastrofa de oras, Odessa – vai steaua lor de ucraineni, tot un fel de manelisti ca voi la Constanta, iar Shanghai – o fabrica ce tine sclavii pe o coaja de paine. Eu propun sa va apucati de treaba, lasati comparatiile cu orase din Canada, sunteti 1 miliard de ani lumina in urma acestei tari magnifice, iar lampile japoneze arata asa cum trebuie in Tara Soarelui Rasare.