Poate PNL să învingă PSD la Constanța? Calcule electorale pre-campanie

În ultimul deceniu și mai bine, Constanța a stat sub semnul politic al unei dominări social-democrate, venite la pachet cu o opoziție liberală anemică.

Orice scrutin electoral, începând cu 2004, aducea în rândul masei critice anti-PSD speranța unei schimbări de macaz în ceea ce privește politica la Constanța. Până în 2016 acest lucru nu a fost posibil iar social-democrații au câștigat, mai mereu, detașat.

La alegerile parlamentare din 2012, PSD și PNL consfințeau relația de durată de la Constanța și cereau voturile cetățenilor, sub sigla binecunoscutului elefant electoral USL: 63,84 % la Senat și 60,42% la Cameră obțineau cele două partide în tandem, detașându-se la mai bine de 40 de procente în fața defunctului PP-DD, care se situa surprinzător pe a doua treaptă a podiumului.

Nimic nu mai seamănă astăzi cu ceea ce se întâmpla în 2012. Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu nu mai ocupă funcții publice sau politice iar Puiu Hașotti nu se mai află pe listele parlamentare ale PNL. Doar Gheorghe Dragomir, în loc de a-şi pregăti retragerea, a găsit formula resuscitării organizaţiei locale a partidului, cu o listă de candidaţi care dă speranţe reale pentru alegerile din 11 decembrie, în sensul egalării sau chiar depăşirii PSD la Constanţa.

Toate aceste schimbări s-au reflectat și în scorurile obținute la alegerile locale din iunie a.c., atunci când, se pare, pentru prima dată după 2000, chiar dacă PSD a ieșit învingător, la Constanța s-a simțit o schimbare de paradigmă.

Rezultatul alegerilor locale a fost așteptat multe ore în noapte, cu nervi și nerăbdare în ambele tabere politice iar PNL a obținut cel mai mare scor al său, în municipiul Constanța, în istoria post-decembristă. Nici PSD nu a mai avut la dispoziţie o locomotivă electorală, Decebal Făgădău fiind ales mai mult prin prisma activităţii administrative decât a aceleia politice.

Cifrele scrutinului electoral din iunie au stabilit, pe lângă funcția de primar și componența consiliilor local și județean, că liberalii constănțeni ies din siajul pesedist și încep să crească electoral. Rezultatele foarte bune obţinute de PNL se reflectă, deja, prin filtrul aplicat deciziilor din cele două instituţii: multe dintre propunerile primarului Făgădău sau ale consilierilor PSD, de exemplu, au fost respinse. Acest exerciţiu este ceva nemaiîntâlnit la Constanţa în ultimele decenii.

Asta și pentru că PSD Constanța, partid uzat la putere timp de 12 ani, obișnuit cu scoruri electorale dolofane, nu reușește să se reinventeze și să găsească oameni noi. Chiar dacă au dominat copios politica locală, cei doi foști lideri nu au încurajat pregătirea şi participarea la exerciţiul politic a unor figuri proaspete, care să preia din mers agenda PSD. Există persoane mai puţin expuse spaţiului public, care compun acum noua gardă a organizaţiei locale şi care sunt irelevante din punct de vedere electoral sau al autorităţii. Acest lucru s-a dovedit la alegerile locale, când lista consilierilor PSD a obţinut cel mai slab procentaj din ultimii 16 ani. Pe de altă parte, listele parlamentare depuse la BEC, înțesate cu nume ce se regăseau și pe agenda politică a lui Nicușor Constantinescu și Radu Mazăre, arată cu prisosință cel puţin o încremenire a organizaţiei locale, o lipsă de resursă umană proaspătă şi credibilă electoral. Dovada? Încercările de a ieşi în spaţiul societăţii civile – prin atragerea unor nume precum Cătălina Ponor sau Alexandru Căutiş – s-au soldat cu un eşec fără precedent în istoria recentă a PSD Constanţa.

Odată cu alegerile locale din iunie, social-democrații constănțeni au intrat într-o perioadă de tranziție care, în lipsa unor decizii tranșante în interiorul partidului, nu va fi scurtă deloc și impune, fără doar și poate, un declin electoral. Cu alte cuvinte, din iunie 2016 a început o perioadă în care PSD Constanţa va scoate din ce în ce mai puţine voturi la procesele electorale. Cât va dura, depinde exclusiv de ritmul reformelor interne şi al împrospătării cadrelor.

Ținând cont de toate aceste aspecte și de distanța scurtă de timp dintre alegerile locale și scrutinul parlamentar, rezultatele electorale din iunie pot reprezenta un bun barometru pentru cele din decembrie. Pe fondul lipsei de evenimente importante de pe scena politică locală, șase luni reprezintă o perioadă mult prea scurtă pentru ca electoratul să își schimbe categoric opțiunile.

Un calcul strict matematic al voturilor obținute în iunie 2016 îi îndreptățește pe liberalii de la Constanța să spere că, pentru prima dată în istoria postdecembristă a partidului, vor câștiga un scrutin electoral.

În linii mari, deși PSD a câștigat alegerile locale, la nivelul județului PNL a obținut 7.000 de voturi peste PSD (fără să punem la socoteală sufragiile din municipiul Constanța).

Un alt aspect extrem de important este faptul că cei doi candidați la primărie – Decebal Făgădău – PSD și Vergil Chițac – PNL – au reușit să obțină, fiecare în parte, 5 procente peste scorul înregistrat de partid în lupta pentru consiliul local (Decebal Făgădău a obținut 41.96% la primărie în timp ce PSD a obținut 37.02% la Consiliul Local / Vergil Chițac a obținut 34.63% la primărie în timp ce PNL a obținut 30.33% la Consiliul Local).

Ținând cont că ambii lideri au voturi în spate care nu vin din zona partidului, putem aprecia că PNL, care îl are cap de listă la Senat pe Vergil Chițac pleacă cu un avantaj față de PSD, pe lista căruia Decebal Făgădău nu se regăsește.

Astfel, la alegerile parlamentare, Vergil Chițac își va pune voturile în slujba partidului, în timp ce cele aproape 5500 de voturi pe care Făgădău le-a strâns peste PSD se vor împărți între celelalte formațiuni politice. Pentru că un constănțean care l-a votat pe Făgădău la primărie și nu a votat PSD la consiliul local nu își va pune ștampila pe listele social-democrate nici la alegerile parlamentare.

Mai simplu spus, în lipsa unor locomotive electorale pe listele pentru Parlamentul României, PSD va gravita la alegerile parlamentare în jurul procentului de 37%, maxim, reușit de partid pentru consiliul local, fără a mai beneficia de o altă plajă de creștere.

În schimb, PNL poate spera să plece de la procentul obținut de Vergil Chițac pentru funcția de primar – 34.6% – și să reușească să mai adune și alte voturi.

Precum, spre exemplu, cele 4588 de sufragii obținute de consilierul independent Andrei Popescu care, în mod natural, se vor îndrepta către Dreapta.

În aceste condiții, cu o prezență la vot în marja celei din iunie și cu ALDE și PMP constante în jurul procentului de 6%, PNL are bazinul necesar de electorat care să îi poată oferi un scor peste PSD. Deşi mediatizată intens la nivel naţional, formaţiunea politică Uniunea Salvaţi România (USR) nu este foarte prezentă în spaţiul public de la Constanţa. În mod normal, un scor bun pentru acest nou venit va veni în bună măsură dinspre electoratul liberal sau, în general, de Dreapta. Ceea ce ar putea fi un avantaj pentru PSD.

Urmează însă o lună de campanie electorală în care noile fețe de pe listele PNL trebuie să convingă electoratul că merită votul acestuia și trebuie să tragă partidul dincolo de rezultatul ce va fi obținut de PSD.

Cu o campanie consistentă bazată pe teme majore de interes, cu o expunere bună în spațiul public și cu o mobilizare a electoratului la urne, PNL va putea înregistra pe 11 decembrie prima sa victorie electorală la Constanța după 1990 și va putea trimite în Legislativul României 4 deputați și 2 senatori.